Corespondentul POLITICO, Jamie Dettmer, descrie întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin ca un „dialog între vechi prieteni”. De la debarcarea celor doi lideri la baza aeriană din Alaska, interacțiunea lor a fost extrem de amabilă. Trump i-a acordat o audiență specială liderului rus, au existat zâmbete, îmbrățișări și o conversație prietenoasă, la fel ca la o întâlnire protocolară.
Ulterior, avioane militare americane au survolat zona, iar Putin s-a urcat în mașina oficială a președintelui SUA pentru a se deplasa la locul discuțiilor.
Se pare că liderul rus a fost încântat de această desfășurare.
Pregătirile pentru summit au fost însoțite de numeroase speculații din partea oficialilor, diplomaților și experților. Existau temeri că Trump ar putea fi manipulat de liderul rus, permițându-i să avanseze în planurile sale referitoare la Ucraina, subminând alianța occidentală și punând America în conflict cu Kievul și aliații săi europeni.
În ciuda acestor temeri, întâlnirea nu a avut consecințe negative asupra Ucrainei. Putin, totuși, pare să fi obținut beneficii maxime din această întâlnire.
„Putin a fost primit la întâlnire ca un prieten pe pământ american”
Vladimir Putin a fost primit la summit, într-o atmosferă prietenoasă, a punctat Dettmer.
Liderul rus a reușit să obțină acest rezultat fără a face concesii importante, părăsind Anchorage fără un armistițiu. Trump a declarat că liderul rus dorește să salveze vieți, însă observațiile sunt că acest lucru nu se pare a fi o prioritate majoră.
Summit-ul din Alaska nu a avut impactul unor întâlniri anterioare, cum ar fi cea de la Ialta, care a redesenat harta Europei.
Întâlnirea nu a avut același impact ca summit-ul de la Reykjavik din 1986, unde Reagan și Gorbaciov au deschis calea către un control al armelor nucleare, contribuind la dezghețul Războiului Rece.
Gorbaciov intenționa să dizolve Uniunea Sovietică în mod pașnic, însă Putin are drept scop reînvierea imperiului.
„Summit-ul l-a consolidat pe Putin pe scena internațională”
Experții, printre care Fiona Hill și Michael Carpenter, au criticat desfășurarea summit-ului, considerând-o o greșeală.
„Summit-ul l-a consolidat pe Putin pe scena internațională.
Oficialii ruși și presa de stat au prezentat summit-ul mai puțin ca pe o dezbatere despre Ucraina și mai mult pe o întâlnire între liderii marilor puteri, destinați să modeleze viitorul mondial.
- Înainte de summit, au existat sugestii din partea americană ca Ucraina să facă concesii teritoriale pentru pace.
- Putin l-a elogiat pe Trump pentru eforturile sale de a opri conflictul.
Putin este conștient de impactul pozitiv al aprecierilor față de Trump, o strategie pe care Zelenski aproape că a ratat-o la o întâlnire anterioară.
„Scopul lui Putin a fost să evite nemulțumirea lui Trump”
Nu există semne că Putin este dispus să renunțe la obiectivul său de a controla Ucraina.
El a continuat să acuze NATO și Europa că sunt responsabile de criză.
„Întotdeauna am considerat Ucraina o națiune fratească”
Scopul lui Putin a fost evident să evite nemulțumirea lui Trump, să amâne noi sancțiuni și să-și mențină strategia actuală. În acest sens, s-a prezentat ca un partener care promovează pacea, exprimându-și speranța că ceilalți nu vor împiedica încheierea conflictului.
- Kremlinul a orientat presa de stat să promoveze această imagine a lui Putin.
- Kremlinul a îndrumat presa să sublinieze rolul lui Putin în stabilirea agendei relațiilor SUA-Rusia, prezentând Ucraina ca nerezonabilă în procesul de negociere.
Putin nu pare grabit să pună capăt războiului, deoarece acest lucru ar putea genera instabilitate internă.
Prelungirea conflictului ucrainean creează presiune asupra țărilor europene și alianței transatlantice
Foto principal – Profimedia Images
