Peskov, care anunțase anterior că Vladimir Putin va avea o convorbire telefonică joi seară, a negat că Donald Trump va fi interlocutorul său, conform agenției EFE.
„Nu trebuie să ne așteptăm ca el să discute cu Trump la telefon astăzi. Nu va avea loc un astfel de apel în această zi. Cel puțin, nu este planificat”, a explicat Peskov.
De la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, după prima lor conversație telefonică, președinții rus și american, Putin și Trump, au avut cel puțin patru discuții telefonice.
Ultima conversație a avut loc pe 16 octombrie, la inițiativa Kremlinului, în timpul căreia Putin a avertizat asupra livrării de rachete de croazieră americane Tomahawk către Ucraina.
Între timp, Trump a propus o întâlnire cu liderul rus la Budapesta, însă aceasta inițiativă nu s-a concretizat din cauza stagnării negocierilor de pace pentru soluționarea conflictului din Ucraina.
De atunci, președintele SUA a sancționat cele mai mari două companii petroliere din Rusia și a prezentat un plan în 28 de puncte, redus ulterior la 20 de puncte de către Ucraina și Uniunea Europeană.
Peskov a declarat că oficialii de la Kremlin analizează cu atenție documentele privind încheierea războiului din Ucraina, aduse la Moscova din SUA de trimisul special Kirill Dmitriev.
Kremlinul a anunțat joi că așteaptă evaluarea președintelui Vladimir Putin privind planul de pace revizuit, format din 20 de puncte.
„În funcție de decizia liderului național, vom continua dialogul cu reprezentanții americani”, a afirmat Peskov.
Rusia a refuzat să comenteze asupra planului prezentat miercuri de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că mass-media nu este un mediu potrivit pentru astfel de discuții.
Experți independenți consideră însă că această poziție ascunde o respingere totală a planului – Moscova avea deja rezerve față de versiunea inițială de 28 de puncte – deoarece documentul omit principalele revendicări teritoriale ale Rusiei și reduce în mod semnificativ dimensiunea armatei ucrainene, menționează EFE.
Rusia a făcut o ofertă Franței
Separat, Peskov a anunțat că Rusia a adresat o propunere Franței referitoare la cazul cercetătorului francez Laurent Vinatier, încarcerat în Rusia din iunie 2024 și suspectat de spionaj.
„Au avut loc negocieri corespunzătoare între partea noastră și francezi. Într-adevăr, o ofertă a fost transmisă oficialilor francezi în privința lui Vinatier”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă zilnice.
„Decizia finală aparține Franței”, a adăugat el, fără a oferi mai multe amănunte.
La întrebarea despre această situație, formulată vineri, în timpul conferinței sale anuale, Putin a menționat că nu are cunoștință despre caz și că află despre el pentru prima dată.
„Vă promit că voi investiga. Și dacă există o șansă minimă de a soluționa această problemă pozitiv, dacă legea rusă o permite, vom face tot posibilul”, spunea atunci președintele Rusiei.
Laurent Vinatier a fost condamnat în octombrie 2024 de justiția rusă la trei ani de închisoare, pentru că nu s-a înregistrat ca „agent străin” în timp ce colecta „informații militare” considerate potențial dăunătoare securității Rusiei.
Persoana respectivă a recunoscut acuzațiile, dar a declarat că este nevinovat.
În august, el a apărut în fața unei instanțe din Rusia sub acuzația de spionaj, acuzații care, dacă vor fi dovedite, i-ar putea augmenter semnificativ pedeapsa.
Investigația a fost extinsă, iar Vinatier ar putea fi judecat pentru spionaj la sfârșitul lunii februarie 2026, conform avocatului său francez.
Laurent Vinatier a declarat în luna august că nu se așteaptă la rezultate pozitive din partea sistemului judiciar rus după aceste noi acuzații.
Specialist în spațiul post sovietic, acest cercetător în vârstă de 49 de ani era angajat al Centrului pentru Dialog Umanitar, un ONG elvețian care mediază conflicte în afara canalelor diplomatice, cu accent pe Ucraina.
Parisul a cerut Moscovei să-l elibereze pe cetățeanul său, acuzând Rusia de tentativa de a face ostatici occidentali într-un context cu relații foarte tensionate între cele două națiuni.
