Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că modernizarea forțelor NATO nu constituie o amenințare pentru Rusia, deoarece țara sa dispune de capacitățile defensive necesare, în contextul conflictului din Ucraina care a durat peste trei ani.
Concomitent, liderul de la Kremlin a afirmat că armata rusă avansează zilnic pe front, în fața unei armate ucrainene mai puțin numeroase și aflată în dificultate.
Alianța Nord-Atlantică, care se va reuni la un summit săptămâna viitoare, solicită membrilor să-și mărească alocările bugetare pentru securitate, având în vedere conflictul din Ucraina, declanșat de atacul rus din 2022.
Potrivit lui Putin, „nu considerăm reînarmarea NATO o amenințare pentru Federația Rusă, deoarece suntem autosuficienți din punct de vedere al securității.”
„Îmbunătățim constant forțele armate și capacitățile defensive”, a declarat el într-o întâlnire cu reprezentanți ai agențiilor de presă internaționale, inclusiv AFP, la Sankt Petersburg.
Creșterea cheltuielilor militare ale NATO, „lipsită de logică”
O majorare a alocărilor bugetare pentru apărare ale statelor membre NATO la 5% din PIB-ul lor ar reprezenta o provocare „specifică” pentru Rusia, a recunoscut Putin, considerând însă această creștere „lipsită de logică” pentru membrii Alianței.
„Vom contracara orice amenințare care va apărea. Nu există nicio îndoială în această privință”, a subliniat el.
Șeful statului rus a prezentat invazia din Ucraina ca parte a unui conflict mai amplu între Rusia și Alianță, pe care o consideră o amenințare „existențială” la adresa granițelor țării sale.
În cadrul eforturilor diplomatice pentru pacea din Ucraina, el dorește să discute despre arhitectura securității europene, inclusiv cu lideri americani.
Ucraina caută garanții de securitate din partea Alianței Atlantice în vederea unui acord de încetare a ostilităților.
În prezent, negocierile de pace dintre cele două părți sunt blocate, ambele părți menținând poziții divergente.
Putin, deschis către o întâlnire cu Zelenski
Rusia a respins un armistițiu „necondiționat” solicitat de Ucraina, care la rândul său a considerat cererile ruse „ultimatumuri”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o întâlnire directă cu Vladimir Putin, propunere respinsă de acesta, la fel și solicitarea ucraineană pentru un armistițiu necondiționat.
Joi, Putin a declarat că este deschis la o astfel de întâlnire, dar doar în „faza finală” a negocierilor.
Totuși, el a pus din nou la îndoială legitimitatea liderului ucrainean, a cărui mandat prezidențial a expirat oficial în mai 2024.
Alegerile prezidențiale din Ucraina nu au putut fi organizate din cauza atacului rus și a stării de urgență.
„Nu contează cine negociază”
„Sunt dispus să mă întâlnesc cu oricine, inclusiv cu Zelenski. Nu aceasta este problema. Dacă statul ucrainean are încredere într-o anumită persoană, atunci, bineînțeles, poate fi Zelenski”, a declarat șeful statului rus.
„Nu contează cine negociază, chiar dacă este actualul șef al guvernului”, a adăugat el.
Totodată, Putin a subliniat necesitatea găsirii unei soluții care să pună capăt actualului conflict și să prevină situații similare pe termen lung.
Două runde de discuții între reprezentanții Rusiei și Ucrainei la Istanbul nu au condus la progrese în vederea stabilirii unui armistițiu. Conflictul a provocat zeci de mii de victime.
Armata rusă controlează încă aproape 20% din teritoriul ucrainean și solicită retragerea forțelor ucrainene din regiunile anexate, renunțarea la aderarea la NATO și limitarea dimensiunii armatei ucrainene.
Pe front, forțele ruse continuă bombardamentele zilnice ale orașelor și satelor ucrainene. Atacurile din dimineața zilei de miercuri asupra Kievului au provocat cel puțin 28 de victime, potrivit autorităților ucrainene, devenind unul dintre cele mai grave bilanțuri din capitală din 2022.
