Kara-Murza este un simbol al luptei pentru libertate și un apropiat al lui Boris Nemțov, asasinat în februarie 2015. Cu dublă cetățenie ruso-britanică, Kara-Murza a fost arestat în Rusia în aprilie 2022 și condamnat ulterior la 25 de ani de închisoare, fiind acuzat de „trădare”, „propagarea de informații false” despre forțele armate ruse, precum și de apartenență la o organizație străină „nedorită”.
Eliberat după un schimb de prizonieri
Jurnalistul a traversat momente grele în ultimii 10 ani: a fost otrăvit de două ori de serviciile secrete rusești și închis izolat într-o colonie penală din Siberia într-o celulă mică timp de 11 luni. Starea sa de sănătate a fost critică, cu doar 5% șanse de supraviețuire. Pe 1 august 2024 a fost eliberat din închisoarea din Siberia, ca parte a unui schimb istoric de prizonieri între Occident și Rusia. Schimbul, mediat la Istanbul, a implicat 26 de persoane din șapte țări.
Celebrul disident rus, absolvent al Universității Cambridge, a criticat constant invazia rusă a Ucrainei din februarie 2022, precum și modul în care președintele Vladimir Putin tratează disidenții politici în Rusia.
În prezent, Vladimir Kara-Murza este vicepreședinte al Fundației Free Russia, consilier senior la Human Rights First și cercetător senior la Centrul Raoul Wallenberg pentru Drepturile Omului.
Recent la București, la Forumul pentru Securitatea Mării Negre și a Balcanilor, organizat de New Strategy Center, Vladimir Kara-Murza a abordat teroarea din lagărul siberian, viitorul Rusiei fără Putin, și importanța României pentru regimul de la Moscova.
„Trebuie să avem un plan pentru ziua în care Putin nu va mai fi la Kremlin. Am discutat cu președintele Nicușor Dan despre acest lucru”
-Libertatea: Cât de instabilă este situația în Rusia și cum vedeți viitorul țării? Cât de departe este Rusia după Putin?
-Vladimir Kara-Murza: Există o carte excelentă publicată anul trecut de Universitatea din California, Berkeley, scrisă de Alexei Yurchak, un profesor de sociologie rus renumit. Este o carte despre ultimii ani ai Imperiului sovietic, sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Titlul e impresionant: „Totul a fost etern, până când nu a mai fost”. Și exact asta s-a întâmplat. Îmi amintesc revoluția democratică din august 1991, prăbușirea regimului sovietic în doar trei zile, fără ca cineva să o prevadă.
A fost pentru totdeauna, și apoi nu a mai fost. La fel s-a întâmplat cu țarul la începutul secolului XX. Schimbările în Rusia se produc rapid. Dictaturile par solide, însă nu sunt.
Evidențiat de nivelul fără precedent de represiune din Rusia, mult mai sever decât în perioada post-sovietică, sau chiar în epoca sovietică târzie, această represiune dezvăluie o altă realitate. Dacă situația ar fi atât de bună, dacă Putin ar fi atât de susținut, de ce ar avea nevoie de închisori pentru cele mai mici critici?
În prezent, avem un număr record de deținuți politici în Rusia pentru era post-sovietică, peste 3000 de cazuri cunoscute public. Numărul real este mult mai mare.
În lume trebuie înțeles că mulți ruși sunt nemulțumiți de război și de regim.
Toate regimurile dictatoriale au căzut de-a lungul istoriei.
Nu este necesar să insistăm asupra acestui lucru aici în România. Aproape de această locație (n. red. – Athenee Palace) se află balconul unde Ceaușescu a susținut ultimul discurs pe 21 decembrie 1989. Și, așa cum spunea un prieten al meu, vechi membru al Adunării Legislative din Sankt Petersburg, Boris Vishnevsky, Ceaușescu avea un grad foarte mare de aprobare cu două săptămâni înainte de răsturnare.
O Rusie democratică nu trebuie să fie o iluzie
-Și ce poate face opoziția din Rusia?
-Cred că un lucru crucial de făcut acum este să ne pregătim, atât opoziția rusă, cât și lumea democratică. Trebuie să avem o strategie, un plan, o cale pentru momentul în care Putin nu va mai fi la Kremlin. Am discutat despre acest aspect la București cu președintele Nicușor Dan.
Schimbările în Rusia, bruste și imprevizibile, implică riscuri, deoarece nimeni nu e pregătit. Eșecul tranziției democratice din anii ’90 are consecințe dure, ce afectează întreaga Europă. O Rusia democratică este crucială pentru pace, stabilitate și securitate.
-Este Putin mai vulnerabil în prezent decât la începutul războiului din Ucraina?
Într-o dictatură nu există opinii reale, alegeri libere, mass-media independentă. Prin urmare, nu putem evalua opinia publică și starea țării. Răspunsul este dificil.
Adevărul se dezvăluie sub suprafață, departe de propaganda evident falsă.
Elementele ce pot conduce la prăbușirea regimului sunt subtile și se dezvoltă în subteran, până când ies la suprafață.
Prin urmare, vom putea estima vulnerabilitatea lui Putin post-factum.
Momentul crucial care l-a marcat pe Kara-Murza
-Ce moment a fost cel mai greu pentru Dvs.?
-Cel mai greu moment a fost moartea lui Boris Nemțov, liderul opoziției ruse. A fost asasinat din ordinul lui Putin pe 27 februarie 2015. Era mai mult decât un coleg sau un mentor; un prieten foarte apropiat și nașul fiicei mele mici. Acest eveniment mi-a schimbat viața.
În otrăvirile mele, am fost în comă și conectat la aparate. Diagnosticul a fost otrăvire de o substanță necunoscută.
Sunt foarte norocit să fiu viu astăzi, datorită anchetelor investigative remarcabile.
În ambele cazuri, soția mea a primit vestea că aveam 5% șanse de supraviețuire.
O echipă specială de asasinare din cadrul FSB (serviciul de securitate internă rus) este implicată în asasinarea lui Nemțov, în otrăvirea lui Alexei Navalnîi și în cele două otrăviri ale lui Kara-Murza în perioada 2015-2017
Cred că e esențial să recunoaștem realitatea Rusiei actuale.
Eram sigur că voi muri în închisoare, dar eliberarea din Siberia din august 2024, datorită eforturilor unor guverne vest-europene, a fost un miracol.
„Am învățat spaniolă în închisoare pentru a-mi ocupa mintea”
-Cât de grea a fost detenția în Siberia?
Experiența din închisoarea din Omsk a fost similară cu metodele folosite anterior împotriva disidenților sovietici precum Vladimir Bukovski și Natan Sharansky.
Îmi amintesc modul în care era structurată celula, ziua, conversațiile gardienilor – nimic nu s-a schimbat, ca şi cum timpul s-ar fi oprit. Izolarea era aplicată prizonierilor considerați periculoși.
Aceste practici înăbușeau dialogul şi gândirea liberă. Izolarea, timp de aproape un an, reprezintă forme de tratament abuzive conform standardelor internaționale.
Am învățat spaniolă pentru a mă menține ocupat. Aceasta m-a ajutat să supraviețuiesc. E nevoie de ocupație mentală, pentru a nu te prăbuși în acest tip de mediu.
Îmi pare rău, dar nu pot detalia mai mult despre viața în închisoare.
-Care a fost cel mai greu aspect al detenției în Siberia?
-Cel mai greu a fost interdicția de a comunica cu familia.
Aceasta este o metodă folosită de regimurile totalitare pentru a pedepsi atât deținuții, cât și familiile lor. Singurul apel telefonic din Siberia a fost înaintea Crăciunului 2023, pentru doar 15 minute.
„Este datoria mea să fac tot ce pot pentru a grăbi ziua în care Rusia va fi liberă și democratică”
-Cât de importantă este România pentru Occident și pentru Putin?
Pentru Putin, România este strategică din cauza istoriei fostei zone de influență sovietică. El continuă metodele KGB „măsuri active” pentru a influența politicile altor țări – inclusiv în România.
Pentru lumea occidentală, importanța României este crucială pentru menținerea unității și fidelității principiilor democratice.
Înțelegem că după căderea lui Putin, Rusia va beneficia enorm de experimentul român de tranziție democratică.
-De ce nu renunțați la lupta pentru o Rusie liberă?
Mă consider un patriot rus. Îmi iubesc țara, orașul meu, cultura ei bogată. Vreau un viitor normal, democratic și civilizat pentru ruși. Actualul regim distruge viitorul Rusiei. Lupta pentru o Rusie liberă merită efortul.
Care sunt temerile lui Putin?
Una dintre cele mai mari temeri ale lui Putin este propriul popor, în special temerile legate de instabilitatea socială, ilustrată de protestele din 2011-2012.
O altă mare teamă o constituie succesul demografic al Ucrainei, un exemplu pentru ruși. Putin consideră necesară stoparea expansiunii democratice din Ucraina ca o metodă de a-și menține puterea.
El preferă să controleze, chiar și cu forța, viitorul Rusiei, mai degrabă decât să permită o schimbare pasivă. Prin urmare, o înțelegere reală trebuie să vină după căderea lui Putin.
-De ce nu renunțați la lupta împotriva lui Putin?
Îmi iubesc țara, Rusia, și vreau o tranziție pașnică și democratică. Actualul regim distruge viitorul țării mele, iar eu trebuie să acționez pentru schimbări. Lupta pentru Rusia este o prioritate. Am speranță și convingere că o astfel de Rusie va exista.
