În imaginea furnizată de agenția de presă Sputnik, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, depune flori la monumentul fizicianului Iuli Khariton, fost director ştiinţific al Centrului Federal Nuclear Rus, lângă Casa Oamenilor de Ştiinţă din Sarov, pe data de 22 august 2025. Sursa foto: Gavriil Grigorov / AFP / Profimedia
Preşedintele rus Vladimir Putin a efectuat o vizită discretă la Sarov, epicentrul industriei nucleare ruse, şi locul unde a fost fabricată prima bombă atomică sovietică. Acolo a avut loc o întâlnire confidenţială, lipsită de orice anunţ oficial, conform relatării jurnalistului Andrei Kolesnikov de la Kommersant, participant la delegaţia prezidenţială, publicată de The Moscow Times.
Potrivit informaţiilor din surse ruseşti, discuţiile au vizat racheta cu propulsie nucleară „Burevestnik”, un proiect anunţat de liderul de la Kremlin încă din 2018. S-a accentuat posibilitatea integrării armei în arsenalul militar rus până la sfârşitul anului 2025.
Avertizări
Întâlnirea a avut loc la scurt timp după ce, pe insula arctică Novaia Zemlea, au fost anunţate teste ale rachetei. Experţi occidentali în domeniul armelor nucleare, precum Decker Eveleth (CNA) şi Hans Kristensen (Nuclear Information Project), au emis avertismente prealabile, pe baza imaginilor din spaţiu, cu privire la un posibil test iminent. Informaţia a fost confirmată şi de agenţia Reuters, citând o sursă din serviciile occidentale de informaţii.
Cel mai puternic dispozitiv nuclear detonat vreodată, „Bomba ţarului”, a fost testat în 1961 în Arctica, conform BBC. Aceasta a fost de aproximativ 3.000 de ori mai puternică decât bomba atomică de la Hiroshima. Sarov, un oraş închis dedicat cercetării nucleare, aflat la 465 km est de capitala Rusiei, este considerat locul unde a fost realizată bomba, o replică a acesteia fiind expusă într-un muzeu local.
Surse citate de Reuters sugerează că Rusia se pregătea să lanseze o nouă rachetă de croazieră cu propulsie nucleară şi încărcătură nucleară chiar înainte de summitul din Alaska dintre Vladimir Putin şi Donald Trump.
Reuters a identificat o serie de anunţuri ale Serviciului NOTAM al Administraţiei Federale a Aviației din SUA, emise de Rusia, care indică o posibilă fereastră de lansare între 9 şi 22 august. Acestea au transmis avertismente către piloţi pentru evitarea zonei.
„O locație strategică pentru testele rachetelor rusești”
Armata Norvegiei a informat Reuters, printr-un comunicat, că Marea Barents este „o locaţie strategică pentru testele cu rachete ruseşti”, bazată pe semnale din anunţuri şi avertismente maritime privind „pregătirile pentru activităţi de testare”. Cu toate acestea, forţele norvegiene au precizat că nu vor confirma detalii despre tipul de armament de testat.
În prezent, nu este clar dacă lansarea a avut loc şi cu ce rezultate. „Este posibil ca racheta să fi fost testată, este posibil să fi eşuat sau pur şi simplu să fi fost abandonată”, a comentat Jeffrey Lewis, cercetător al Institutului de Studii Internaţionale Middlebury din California, care monitorizează acest proiect. Acest expert a remarcat că, la data de 19 august, mişcările pentru presupusul test se încheiaseră în zona Novaia Zemlea, un arhipelag ce delimitează Marea Barents de Marea Kara.
Putin a declarat, înainte de alegerile prezidenţiale din 2018, că această armă, numită SSC-X-9 Skyfall de către NATO, este „invincibilă”, subliniind că proiectilul poate atinge aproape orice punct de pe glob şi poate ocoli scutul antirachetă al Statelor Unite, conform Reuters.
Concepută ca rachetă cu rază de acțiune nelimitată, „Burevestnik” a avut cel puţin 13 încercări de lansare, conform serviciilor de informaţii occidentale. Doar două au avut succes parţial, iar una a avut un sfârşit tragic: în 2019, o rachetă s-a prăbuşit în Marea Barents, iar în timpul operaţiunii de recuperare a explodat, ucigând şapte persoane, inclusiv cercetători din Sarov. Incidentul a generat un nor radioactiv detectat atât în Severodvinsk, cât şi în ţările scandinave.
Un alt test presupus a avut loc în octombrie 2023, pe care Putin l-a declarat „reuşit”, afirmând că dezvoltarea rachetei este „aproape finalizată”.
Criticii occidentali o califică drept „Cernobîl zburător”. În 2020, trimisul special al SUA pentru controlul armamentului, Marshall Billingslea, a avertizat că proiectul este extrem de periculos: racheta nu doar că ar transporta o cap de război nuclear, ci şi combustibil nuclear la bord, riscând să lase în urmă un nor radioactiv pe timpul zborului, iar orice prăbuşire ar putea contamina vaste teritorii.
