Scopul principal al raportărilor electronice este furnizarea autorităților fiscale de date relevante pentru analiza riscurilor fiscale, nu pentru aplicarea de penalități. Complexitatea noilor norme a solicitat companiilor implementarea rapidă a soluțiilor tehnice și adaptarea proceselor interne. Digitalizarea fiscalității promite o mai mare predictibilitate și inspecții mai eficace, dar succesul depinde de modul în care societățile își gestionează conformitatea. Numeroase organizații au evitat penalizările prin introducerea verificărilor specifice, identificarea imediată a discrepanțelor și corectarea acestora în termen. În același timp, persoanele fizice întâmpină reguli din ce în ce mai stricte, mai ales în privința gestionării avantajelor salariale și declarației veniturilor.
Diversitatea acestor aspecte a fost discutată la Conferința Anuală de Taxe PwC România, cu participarea unor experți, inclusiv Diana Coroabă, Partener PwC România, Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias, Inge Abdulcair, Director, Anca Macovei, Director, Izabela Stoicescu, Senior Manager, Tiberiu Panfiloiu, Director și Bogdan Cârpă, Director.
Accesează panelul aici:
Declarații cheie:
Inge Abdulcair: La nivel global, digitalizarea fiscalității se bazează pe patru piloni fundamentali, fiind esențial să analizăm impactul local. Unul dintre principalele motive pentru implementarea digitalizării este eficientizarea colectării taxelor, în special TVA, care reprezintă 44% din veniturile fiscale totale în România. Implementarea măsurilor pentru o colectare mai rapidă și sigură a impozitelor pune presiune suplimentară asupra companiilor pentru a se conforma noilor cerințe. Digitalizarea aduce mai multă transparență prin raportarea detaliată și rapidă a datelor către autoritățile fiscale. Această transformare însoțește inițiativa Administrației Fiscale 3.0 a OCDE, care vizează trecerea de la controale finale la verificări aproape în timp real.
Centralizarea funcțiilor fiscale și de raportare electronică în cadrul grupurilor mari este o tendință importantă, determinată atât de armonizarea normelor fiscale (cum ar fi factura electronică, implementată în peste 20 de state), cât și de necesitatea actualizării sistemelor ERP pentru conformare. În România, implementarea digitalizării este adesea privită ca un proiect tehnologic, neglijând aspectul fiscal. Acest lucru poate crea probleme, deoarece aspectele fiscale se manifestă prin riscuri și discrepanțe în raportările electronice. Pentru a preveni acestea, este crucial ca echipele fiscale să fie integrate încă de la început în procesul de implementare și stabilirea unor politici fiscale și contabile clare, inclusiv reconciliere datelor raportate cu sursele și consistența în raportările complexe.
Anca Macovei: Neprezenta la termen a declarațiilor SAF-T a dus la aplicarea penalizărilor. De asemenea, de anul trecut, autoritățile fiscale au solicitat anumitor contribuabili declararea SAF-T privind stocurile. Introducerea facturii electronice B2B a generat în acest an penalizări de 15% din valoarea facturii pentru emiterile neconforme.
Obligația de raportare RO e-Transport a înregistrat o activitate intensă de verificare, cu aplicarea unor penalizări, inclusiv pentru nedeclararea transportului, uneori combinate cu sancțiuni pentru contravaloarea bunurilor nedeclarate – penalizări semnificative evidențiate chiar în primele luni de implementare. Obiectivul acestor obligații nu a constat în aplicarea de penalizări, ci în furnizarea de date către autoritățile fiscale pentru a realiza analize de risc și identifica potențialele probleme fiscale.
Ana Maria Iordache: Măsurile restrictive în cazul penalizărilor pot fi atenute prin metode precum verificarea neaplicării amenzilor, solicitarea avertismentului în cazuri speciale sau analiza proporționalității. Digitalizarea transformă modul cum interacționăm cu datele fiscale și afectează și inspecțiile fiscale.
Izabela Stoicescu: Detaliile din SAF-T oferă autorităților detalii cu privire la contracte, încasări și TVA, în timp ce oferă o sursă unică pentru extragerea automată a facturilor.
Tiberiu Panfiloiu: În sectorul taxelor directe, autoritățile fiscale utilizează tot mai mult datele din declarațiile SAF-T și alte rapoarte financiar – contabile. Analizele se concentrează asupra serviciilor intra-grup și consultanței, unde se urmărește în detaliu documentația justificativă pentru a demonstra preluarea eficientă a serviciilor și nu doar alocarea acestora.
Bogdan Cârpă: Cerințele fiscale pentru avantajele salariale sunt complexe din cauza varietății condițiilor pentru tratamentul fiscal. În plus, începând cu anul trecut, declarațiile 112 includ date despre avantajele salariale neimpozabile, necesare pentru analizele autorităților fiscale și eventuale controale cu privire la tratamentul fiscal favorabil.
Simplificarea declarațiilor persoanelor fizice prin eliminarea estimării anuale a veniturilor și furnizarea automată de date din bazele fiscale ANAF sunt inițiative pe cale de implementare.
