O nouă eră în cercetarea spațială se conturează la orizont, datorită unei inovații tehnologice remarcabile: racheta cu propulsie termonucleară. Dezvoltată de compania britanică Pulsar Fusion, această tehnologie promite să reducă timpul necesar pentru o călătorie pe Marte la jumătate, reprezentând un posibil punct de cotitură în misiunile interplanetare.
Deși conceptul pare futurist, inginerii din spatele proiectului „Sunbird” afirmă că primele teste orbitale ar putea avea loc chiar din 2027. Dacă funcționează, Sunbird ar putea propulsa vehicule spațiale cu viteze de până la 800.000 km/h – mai rapid decât orice alt obiect creat vreodată de om.
De la energia stelelor, la motoare spațiale
Fuziunea nucleară, procesul care alimentează Soarele și stelele, este diferită de fisiunea nucleară utilizată în prezent în centralele electrice. În loc să despartă atomi grei, fuziunea combină atomi ușori, precum deuteriul și heliu-3, generând o cantitate enormă de energie și, cel mai important, fără a produce deșeuri radioactive.
Pulsar Fusion utilizează acest tip de combustibil pentru propulsia rachetei Sunbird. Spre deosebire de reactoarele terestre, care au forma unor inele pentru a reține plasma, Sunbird va avea o structură liniară, iar particulele rezultate din reacție vor fi direcționate pentru a produce propulsia necesară.
„Este neobișnuit să realizezi fuziune pe Pământ”, afirmă Richard Dinan, fondatorul Pulsar. „Fuziunea nu funcționează în atmosferă. Spațiul este un loc mult mai potrivit pentru astfel de reacții.”
Această afirmație nu este doar metaforică. Din punct de vedere tehnic, lipsa gravitației și a rezistenței atmosferice face ca menținerea condițiilor extreme necesare fuziunii să fie, paradoxal, mai simplă în spațiu decât pe Terra.
Călătorii interplanetare mai rapide și mai eficiente
Planul Pulsar este ambițios. Racheta Sunbird va fi lansată și plasată în orbită, unde va staționa până la sosirea unei nave spațiale. Similar unui sistem de partajare a transportului, Sunbird se va atașa de nava spațială și va prelua propulsia pentru cea mai mare parte a călătoriei.
Conform viziunii companiei, astfel de rachete ar putea conecta stații orbitale din jurul Pământului și, mai târziu, în jurul planetei Marte. Avantaje majore includ: consum redus de combustibil, greutate redusă a vehiculului spațial și, cel mai important, reducerea drastică a timpilor de călătorie. Dacă o călătorie pe Marte durează în prezent aproximativ opt-nouă luni, Sunbird ar putea scurta acest interval la sub șase luni.
Pe lângă Marte, Pulsar susține că tehnologia sa ar putea permite trimiterea de sonde spre Jupiter sau Saturn în doar doi-patru ani, comparativ cu misiunile actuale, care durează peste cinci ani. În plus, racheta ar putea permite misiuni „dus-întors” către asteroizi într-un interval de unu-doi ani, în loc de trei.
Provocări tehnice și potențial uriaș
Totuși, drumul spre un motor termonuclear funcțional în spațiu este presărat cu obstacole. Sistemele actuale necesare pentru fuziune – inclusiv magneți puternici, camere cu vid și sisteme de răcire criogenice – sunt mari și grele. Miniaturizarea acestora pentru o lansare spațială este una dintre cele mai mari provocări inginerești ale deceniului.
Cu toate acestea, experții sunt optimiști. Un lector la Imperial College London susține că utilizarea fuziunii pentru propulsie este mai fezabilă decât generarea de energie pe Pământ. „Pe o navă spațială, orice energie generată este benefică, chiar dacă nu depășește energia consumată”, declară acesta.
Și nu se referă doar la misiuni cu echipaj uman. Fuziunea nucleară ar putea revoluționa explorarea robotică. Un profesor de la Universitatea din Washington afirmă că, dacă se construiește o bază lunară pentru extragerea heliu-3 – un combustibil de fuziune rar pe Pământ, dar potențial abundent pe Lună – omenirea ar putea avea acces la o sursă strategică de energie pentru misiuni în spațiul cosmic profund.
Explorarea spațiului, repornită cu fuziunea nucleară
În prezent, Sunbird este doar un prototip ambițios, cu un prim test orbital planificat în 2027, cu un cost estimat de 70 de milioane de dolari. Viziunea este clară: rachete rapide, curate și eficiente, care să ne transporte către Marte, spre Lună și dincolo de limitele actuale.
Dacă tehnologia va fi demonstrată, Pulsar Fusion ar putea deschide calea unei noi revoluții în explorarea spațială – una în care călătoriile de luni de zile se vor transforma în săptămâni, iar limitele Universului par mai apropiate.
