Din fericire, greierii nu știu să citească și ocolesc bibliotecile. Nu vor afla niciodată de nedreptatea făcută de La Fontaine și Topârceanu. Greierii nu sunt deloc leneși, iar cu furnicile se cunosc doar la vedere. Dacă am trebui să comparăm greierii cu furnicile – natura respinge astfel de comparații – furnicile simbolizează viața activă, în timp ce greierii simbolizează viața contemplativă.
Greierele poate reprezenta alegoric artistul (o intuiție a celor doi poeți). Nimeni nu caută să fie harnic, ci talentat.
În China, de paisprezece secole până azi, greierii au devenit… animale de companie. Întâi în curțile imperiale, închise în „cuști” complexe din aur, apoi în casele oamenilor de rând. Cândva, a apărut o nebunie cinică: lupte între greieri, la fel ca luptele de cocoși. Gurmanzii au creat o delicatesă: greieri prăjiți.
De ce mă aplec în iarbă să-i privesc? Sunt niște fel de gândaci săraci. Și ei aduc noroc, în timp ce gândacii scarab aduc un noroc opulent și greu de gestionat – promisiunea nemuririi.
Balerinul de pe o tulpină de iarbă din imagine este o operă a lui Qi Baishi (1864-1957), pictorul care a cronicizat plastic greierii. I-a pictat pe mătase. Lucrările lui sunt dovada că Țara Greierilor Muți, pe care aventurierii o mai caută încă pentru bogățiile ei fabuloase, există. Dar doar în lucrările lui Baishi, care au o valoare enormă pe piață.
O piață de greieri există la Shanghai. Am aflat din fotografiile lui Laurence Kubski. Artista elvețiană surprinde cu lumină ceea ce ne scapă nouă, obișnuiți cu zgomotul marilor orașe, închiși în sticlă și beton. Această imagine conține o poveste de dragoste. O fată în cușca iubirii sale și un greiere liber, cântecul lui, se privesc în ochi, până când devin o singură lacrimă.
Nu doar poeții, pictorii și filosofii s-au preocupat de greieri. Un fizician american respectat și imaginativ, Amos Emerson Dolbear (1837-1910), a descoperit – cu 128 de ani în urmă, într-o noapte de vară, ascultând țârâitul greierilor – o formulă cunoscută azi drept Legea Dolbear. Pare aproape magic: calculăm timp de 15 secunde numărul de țârâituri ale unui greiere, adunăm 37 și obținem temperatura ambiantă în grade Fahrenheit. Convertim apoi gradele Fahrenheit în Celsius.
TOTUL TRECE… Cântecul greierilor nu e decât un cântec de împerechere. Dar un cântec de împerechere poate fi cântecul însuși. Ce-și spun? Mi-ar plăcea să cred că îşi spun poveşti. Cea mai frumoasă, pe care vântul o poartă pe aripile vremii, e povestea prințesei care își alege prințul.
Și îi cere un cuvânt fermecat, unul care să o bucure în tristețe și să o întristeze atunci când fericirea e greu de purtat. Mulți pretendenți au încercat să o convingă că nu există un astfel de cuvânt. Există, prințesă, nu unul, ci două cuvinte, i-a dezvăluit un şeic sosit din Împărăția Greierilor Muți: „Totul trece”. Parov Stelar este un compozitor austriac a cărui muzică armonizează diverse genuri muzicale, creând căi într-o pădure de sunete. La marginea acestei păduri am găsit „Cântec pentru greieri”, piesă de pe dublul album „The Princess”.
