Dintre cele 32 de instituții financiare prezente pe piața românească, 25 au înregistrat profit (profitul total fiind de 14,6 miliarde de lei), în timp ce șapte au înregistrat pierderi (un total de 413,2 milioane de lei), potrivit datelor centralizate de banca centrală.
Proiectul de guvernare include o nouă taxă pe sistemul bancar, a cărei valoare nu este încă stabilită oficial. Se vehiculează variante între 29% și 10%, însă oficialii din bănci și din BNR declară că nu au acces la un document oficial privind această taxă.
Ne-a surprins includerea în propunerea de guvernare a unei taxe pe profitul excesiv al băncilor, aplicabilă pe o perioadă limitată. Considerăm că această măsură creează o iluzie de beneficii bugetare pe termen scurt, însă generează efecte nedorite asupra economiei și societății, pe termen scurt, mediu și lung, afirmă reprezentanții Consiliului Patronatelor Bancare din România.
Ne lipsesc bazele legale, economice și juridice ale aplicării acesteia
Bancherii declară că le lipsesc informațiile necesare despre fundamentele constituționale, juridice și economice ale aplicării unei astfel de taxe, precum și cota de taxare și perioada de aplicare. De asemenea, afirmă că nu au fost consultați sau informați în prealabil despre această inițiativă, aflând despre ea din mass-media.
Bancherii subliniază că această manieră intempestivă de introducere a unei noi taxe contravine obiectivului declarat de „asigurare a unui climat predictibil pentru mediul de afaceri”, menționat chiar în preambulul Programului de Guvernare.
În plus, se așteaptă un impact negativ asupra populației, antreprenorilor și economiei în ansamblu, prin introducerea unei a treia taxe (după impozitul pe profit și pe cifra de afaceri).
Patronatele bancare precizează că introducerea unor taxe speciale, ad-hoc, nu a contribuit la consolidarea bugetară, ci a dus la ineficiențe și risipă în cheltuirea resurselor publice. Nu s-au observat beneficii concrete din precedentele taxe suplimentare, cum ar fi impozitul pe cifra de afaceri sau taxa pe activele bancare.
Principalele surse de venit ale băncilor în ultimul an
Analiza veniturilor operaționale din 2024 evidențiază predominanța veniturilor nete din dobânzi, care au reprezentat 70,9% din total, în ușoară creștere față de 70,3% în 2023. Veniturile din taxe și comisioane au fost semnificative (15,3%), dar mai mici comparativ cu anul anterior (16,3%).
În România, gradul de intermediere financiară este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană – aproximativ 25%. Media europeană este de 90%, iar în Statele Unite, această cifră ajunge la 218%.
Lipsa capitalului firmelor și economia subterană, factori dificili pentru bănci
Florin Dănescu, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor, a menționat în cadrul unei conferințe că populismul a contribuit la deteriorarea percepției asupra sistemului bancar. În perioada 2014-2019, s-au adoptat numeroase măsuri legislative care au afectat negativ imaginea băncilor. Totuși, în contextul pandemiei, sectorul bancar s-a dovedit a fi cel mai important pentru sprijinul economic.
Dănescu a analizat problemele IMM-urilor, precizând că acestea sunt sub-capitalizate și că economia subterană este un factor important. Ponderea redusă a IMM-urilor, aproximativ 20 de IMM-uri la o mie de locuitori, în comparație cu alte țări europene, precum Cehia (aproximativ 120 de IMM-uri la o mie de locuitori), demonstrează cantitativ problemele din sectorul antreprenorial. Totodată, 30% din IMM-uri au capital negativ de 10 ani, afectând capacitatea de a primi credite.
Bancherii se întâlnesc regulat cu factorii de decizie politică, prezentându-le analize favorabile pentru mediul de afaceri.
Creditul comercial, o problemă similară cu colesterolul
Dănescu a subliniat că credite comerciale cu costuri mari pot reprezenta o problemă majoră. Multe IMM-uri preferă să nu apeleze la credite din cauza dificultăților de returnare a acestora.
În prezent, doar 25% dintre IMM-uri au credite bancare.
La sfârșitul lui 2024, rata rentabilității economice (ROA) a înregistrat o ușoară scădere, la 1,7%, influențată de expansiunea mai rapidă a activelor (12%) față de creșterea profitului net (5%). Rata rentabilității financiare (ROE) a scăzut ușor la 18,4%, datorită creșterii mai pronunțate a capitalului propriu (14,6%).
Evaluarea instituțiilor de credit la sfârșitul anului 2024 a arătat următoarea distribuție a scorurilor de risc:
- 29% – scor general 2 (risc mediu scăzut).
- 54% – scor general 3 (risc mediu ridicat).
- 17% – scor general 4 (risc ridicat).
- Nici o instituție nu a obținut scorul maxim 5.
Guvernul a introdus în anul trecut un impozit suplimentar pe cifra de afaceri pentru bănci, cu o taxă de 2%, aplicabilă și anul acesta, care va scădea la 1% începând cu 2026.
