Ministrul Apărării, Radu Miruță, a susținut luni o conferință de presă despre proiectele incluse în aplicația României pentru finanțare prin programul european SAFE, destinat să întărească capacitățile de apărare ale statelor membre.
Radu Miruță a menționat că unul dintre principalele obiective ale acestui program este colaborarea între companii din industria internațională de apărrare, care utilizează tehnologii avansate, și fabrici din industria națională de apărare.
„Prin acest mecanism, se va realiza o colaborare în care companii cu licență și tehnologii de ultimă generație vor lucra împreună cu fabrici din industria națională de apărare, fiind obligate să producă în comun. Astfel, vor fi revitalizate anumite segmente ale industriei naționale de apărare”, a explicat ministrul.
El a afirmat că scopul nu este doar revitalizarea unor capabilități industriale, ci și crearea condițiilor pentru ca acestea să fie autonome chiar și după finalizarea proiectelor finanțate.
„Se vor activa anumite segmente ale industriei naționale de apărrare și este o provocare ca, odată ce vor fi relansate, să poată produce și pentru alte contracte ulterioare analizate. Referitor la aceste inițiative, consider că este foarte important ca ele să fie transparente. Nu există secrete atunci când vine vorba de fonduri publice.”, a menționat Radu Miruță.
Potrivit datelor prezentate, aplicația României prin programul SAFE cuprinde 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale, cu o valoare totală de 9,53 miliarde de euro.
Din aceste proiecte, 10 sunt realizate prin achiziții comune cu alte state, iar 11 se referă la achiziții proprii ale României, a transmis Miruță.
Radu Miruță a oferit exemple de achiziții în colaborare deja confirmate. Un contract a fost semnat cu Franța pentru rachetele Mistral, în valoare de 652 milioane de euro, o achiziție făcută împreună cu șapte state. De asemenea, din Franța vor fi cumpărate 12 elicoptere H225 și 12 sisteme radar în cadrul unor parteniate comune.
De asemenea, România va achiziționa în parteneriat cu Germania trei sisteme de apărare antiaeriană pentru completarea sistemului Patriot și două sisteme de comandă pentru apărarea aeriană.
Proiectele prezentate includ, printre altele, transportoare blindate Piranha 5, platforme logistice și de transport, nave de patrulare maritime, elicoptere multi-misiune, sisteme de rachete navale, armament NATO individual, sisteme de drone pentru supraveghere, radare, muniție și sisteme moderne de apărare antiaeriană.
Unele dintre aceste inițiative depășesc sume de sute de milioane de euro, iar altele vizează dezvoltarea de capabilități tehnologice avansate, inclusiv software militar și sisteme de simulare și formare, a mai menționat Ministrul Apărării.
Referitor la criteriile de selecție a furnizorilor, Radu Miruță a explicat că există un cadru stabilit printr-o hotărâre de urgență adoptată de Guvern.
Ministerul Apărării va comunica criteriile operaționale, iar Ministerul Economiei va stabili criteriile de colaborare și procentul de producție realizat în România.
Acestea vor fi integrate de un grup de lucru coordonat de Cancelarie, urmând a fi aprobate de CSAT și începute contractele.
„Da, este posibil. Armata are nevoie de astfel de echipamente”, a concluzionat Radu Miruță.
