Radu Miruță afirmă că România trebuie să intensifice producția în sectorul de apărare, evitând achizițiile din stocuri. Însă, realitatea indică o situație diferită: fabricile sunt într-o stare de degradare, forța de muncă lipsește, tehnologia este insuficientă, iar procesul de dezvoltare a echipamentelor „Made in Romania” este extrem de costisitor.
„Vorbesc despre realizările fabricii de pulberi de la Victoria, uunde s-a semnat un acord cu Rheinmetall și am introdus în contract obligația de colaborare cu furnizori locali, nu din motive de amabilitate, ci ca cerință contractuală România va produce armament de asalt. (…) Ei vor lucra cu tehnologie pe care încă nu o deținem, și, treptat, unii dintre angajații noștri vor învăța să opereze această tehnologie, care va rămâne în țară Dacă, după aceste inițiative, industria națională de apărare nu va putea continua să gestioneze contractele și să aducă această tehnologie în țară, atunci nu mai există nicio speranță», afirmă ministrul Apărării.
Discuția a pornit de la programul SAFE, un mecanism de finanțare care acoperă atât proiecte civico-militare (precum proiecte de infrastructură pentru mobilizare), cât și investiții directe în echipamente și industrie de apărare.
Întrebat despre proiectele ce urmează să fie implementate în acest an, ministrul Apărării a explicat că din cele 34 de inițiative, 21 sunt direct legate de înzestrarea armatei și totalizează o investiție de 11,68 miliarde de euro. Astfel, majoritatea fondurilor din programul SAFE sunt destinate sectorului militar.
„Cele 21 de proiecte exclusive pentru Ministerul Apărării au fost transferate în cadrul acestei linii de finanțare din planul de înzestrare al armatei. Armata are un plan de înzestrare aprobat în CSAT, pe termen multianual, cu o listă extinsă de echipamente. O parte semnificativă din această listă a fost transferată la finanțare prin programul SAFE», explică Miruță.
Detalii despre planurile de modernizare sunt însă confidențiale
Ministrul a subliniat că nu poate divulga toate informațiile, deoarece o parte importantă este clasificată. A precizat însă că a solicitat declasificarea acestor date, posibil chiar în săptămânile următoare.
Până atunci, a menționat câteva exemple: vehicule de luptă pentru infanterie, echipamente de artilerie pentru militari, drone, sisteme de apărare anti-aeriană, muniție, radare și chiar componente navale, precum nave de patrulare ce pot fi fabricate în România.
Producția locală în România? Da, dar limitată
Mesajul principal a fost unul de „realiatism strategic”: anumite echipamente pot fi fabricate aici, altele nu.
De exemplu, în cazul rachetelor Mistral, achiziționate din Franța în colaborare cu mai multe state, s-au obținut costuri reduse, însă producția locală nu a fost posibilă din cauza nivelului tehnologic necesar.
Pentru armele de asalt, însă, Miruță consideră că ar fi „inutil și nesabuit” să fie produse în alte țări.
„Este irațional strategic să depinzi de importurile de arme de fiecare dată, în condițiile în care poți produce aceste echipamente în propria țară. În cazul în care situația o cere, armata trebuie să fie capabilă să le fabrice pe plan local», afirmă ministrul.
„În fabricile noastre cresc copaci la propriu”
Ministrul a recunoscut și starea precară a uzinelor de apărare naționale. Industria de armament românească pare abandonată și neîntreținută.
„În fabricile noastre, copacii cresc la propriu”, a spus el.
Recomandarea autorului
USR intenționează să modifice statutul. Comitetul Politic va aproba amendamentele pentru Congresul din februarie
Nicușor Dan și Radu Miruță susțin discursuri în contextul protestelor și huiduielilor. Ce transmit protestatarilor
Miruță a fost ironizat de Kelemen Hunor, care a spus că își oferă voluntariatul pentru Groenlanda
