Un document secret al CIA (Agenția Centrală de Informații), redactat în 1983, forezice, cu argumente remarcabile, prăbușirea certă a lui Nicolae Ceaușescu. Documentul a fost făcut public abia în 2011 și oferă o analiză detaliată a percepției americane asupra ultimului lider comunist al României.
Raportul Agenției de Informații a SUA indica, în 1983, că poziția de conducător a lui Nicolae Ceaușescu se va deteriora din cauza unei economii fragile, a lipsei ajutorului internațional și a creșterii tensiunilor sociale, cauzate de scăderea nivelului de trai.
Nicolae Ceaușescu (1918-1989) Foto: Profimedia
Controlul exercitat de Securitate, manifestat prin abuzuri și măsuri represive asupra populației și a întregului aparat de partid, joacă un rol crucial în declinul regimului ceaușist, conform documentului.
Aloiații apropiați, precum premierul Constantin Dăscălescu, Tudor Postelnicu, ministrul de Interne Emil Bobu sau Iosif Banc, sunt de asemenea menționați de CIA ca potențiali trădători ai lui Ceaușescu.
Declinul economic și scăderea nivelului de trai vor duce la prăbușirea regimului comunist
Măsurile de austeritate și deteriorarea condițiilor de viață vor intensifica nemulțumirea populației, subliniază CIA în raport. La acestea se adaugă politicile dure și represive pentru menținerea controlului.
„Ar putea declanșa o revoltă socială de amploare, pe care Ceaușescu ar putea fi dificil să o reprime” se arată în documentul CIA.
„Cea mai complexă problemă a lui Ceaușescu rămâne declinul constant al economiei, agravat de măsurile de austeritate menite să soluționeze gravele probleme ale României.
Consumatorii au suportat impactul cel mai puternic al programului de austeritate. Lipsa alimentelor, în special carne, făină, zahăr și produse lactate, este cea mai mare de la începutul anilor 1950. Venitul net a înregistrat prima scădere recentă.
Deficitul energetic a perturbat activitatea economică și a generat dificultăți generale, în timp ce condițiile de muncă s-au înrăutățit din cauza creșterii normei de lucru, a reducției salariilor și a penalizărilor pentru absenteism”, mai explică raportul CIA.
„Există motive să credem că situația se va agrava în această iarnă. Rapoartele despre secetă și indicii de deficit de combustibil sugerează că aprovizionarea cu alimente va fi insuficientă.
Restricțiile asupra comerțului privat cu produse agricole, impuse la începutul anului, au redus disponibilitatea alimentelor, iar importurile alimentare au scăzut”, adaugă agențiile CIA.
„Deficitul energetic se accentuează, în principal din cauza reducerii importante a producției hidro-electrice și a problemelor de aprovizionare cu gaze naturale. Regimul a dispus o reducere cu 50% a consumului intern de energie, diferit de cel legat direct de producție.
Aceasta va afecta direct confortul cetățenilor în această iarnă; chiar dacă energia este disponibilă pentru încălzire, creșterea prețurilor va diminua nivelul de trai.
Noile măsuri vor reduce semnificativ veniturile lucrătorilor în lunile reci, deficitul de energie și materii prime fiind în mare parte responsabile pentru incapacitatea de a atinge obiectivele de producție preconizate în sectorul economic”, menționează raportul CIA.
Decembrie 1989, București Foto: Profimedia
Într-adevăr, la începutul Revoluției din decembrie 1989, România se afla într-o criză economică și socială gravă.
Raționalizarea alimentelor de bază precum pâinea, făina și mălaiul a generat presiuni psihologice și polițienești asupra populației. Ceaușescu a adoptat măsuri restrictive, precum creșterea exporturilor, surse alternative de energie și eliminarea venitului salarial minim garantat, element fundamental al legii socialiste.
Proprietatea de stat, considerată „bunul întregii națiuni”, devenise o noțiune abstractă, lipsită de reguli morale concrete.
Securitatea, pilonul de susținere al lui Ceaușescu în conducerea țării
CIA îl descrie pe Ceaușescu ca un lider „viclean și implacabil”, care și-a asigurat „subordonați loiali” în poziții cheie pentru a-și menține controlul asupra partidului și guvernului. Acești factori i-au asigurat supraviețuirea în funcție pe următoarele 12 luni.
Un din principalele atuuri ale lui Nicolae Ceaușescu, conform raportului CIA, a fost „Securitatea”, un organism represiv ce inspira teamă atât demnitarilor, cât și cetățenilor obișnuiți.
„Puterea și loialitatea forțelor de securitate reprezintă un avantaj major pentru Ceaușescu. Prin rețeaua extinsă de informatori, „Securitatea” a menținut controlul total asupra populației.”
În ciuda penuriei, populația rămâne precaută și divizată, fiind reticentă în privința revoltelor împotriva autorităților”, indică raportul CIA.
Până la sfârșitul anilor 1980, Ceaușescu transformase România într-un stat polițienesc. Instituțiile, organizațiile și chiar Partidul Comunist fuseseră integrate în aparatul de putere, iar Securitatea devenise complet subordonată direct lui Nicolae Ceaușescu. În același timp, cetățenii suportau tot mai greu traiul sever și auster.
Ceaușescu va încerca să găsească țapi ispășitori
CIA notează că relațiile din conducerea țării vor deveni mai instabile pe fondul rebelilor sociale, iar Ceaușescu va căuta trădători în cercul său apropiat.
„Pe măsură ce condițiile sociale se vor deteriora, se vor intensifica diviziunile în conducere, iar nemulțumirea birocraților va crește.
Ceaușescu va depinde tot mai mult de forțele de securitate și va căuta țapi ispășitori printre apropiați pentru propriile greșeli politice.
În astfel de condiții — grave probleme economice, tulburări sociale serioase și încercări ale lui Ceaușescu de a înlătura oameni din conducere — riscul ca acesta să fie înlăturat devine chiar mai mare”, indică raportul CIA.
Pe 17 decembrie, are loc o ședință a Comitetului Politic Executiv (CPEx), în care Ceaușescu se simțea amenințat de interferența „agenților străini” în treburile interne. El îl acuza pe Tudor Postelnicu, Iulian Vlad, comandantul Securității, și Vasile Milea, ministrul Apărării, pentru gestionarea crizei de la Timișoara.
Nicolae Ceaușescu era persuins că este ținta unui complot.
„La Timișoara au avut loc evenimente, iar apoi acestea s-au extins… există implicarea străinilor, a spionilor, inclusiv din Budapesta… Se discută atât în est, cât și în vest despre schimbări în România.
Atât în Răsărit, cât și în Apus, se planifică schimbări și se folosesc orice metode… Diversiunea a fost sprijinită de elemente infiltrate, care au provocat dezordine. Sunt acțiuni concertate din Est și Vest pentru distrugerea socialismului”, menționează stenograma ședinței CPEx din 17.12.1989.
Ceaușescu va fi trădat de către apropiați
Potrivit agenților CIA, principalii potențiali colaboratori incompatibili cu liderul, care ar fi putut participa la complot, sunt premierul Constantin Dăscălescu, ministrul de Interne Tudor Postelnicu, vicepremierul Emil Bobu sau Iosif Banc.
„Susținem că o încercare concretă împotriva lui Ceaușescu ar putea fi lansată doar de anumite persoane din cercul său apropiat sau în colaborare cu acestea.
Datorită măsurilor de precauție ale lui Ceaușescu pentru identificarea și eliminarea opozanților, o astfel de acțiune ar trebui bine planificată, subtilă și executată rapid, cu forță, pentru succes.”
Posibili actori principali:
- Constantin Dăscălescu, „un candidat extrem de serios” (premier)
- Tudor Postelnicu, ministru de Interne
- Ilie Verdet, secretar de partid și vechi aliat al liderului
- Emil Bobu, obstacol în acțiunea împotriva lui Ceaușescu, evitând propriul implicare
- Iosif Banc, influent dar cu origini maghiare, dezavantaj major
- Constantin Olteanu (ministru al Apărării între 1980-1985)
- George Homoșteanu (ministru de Interne între 1978-1987)
Persoane din cercul de sus care l-au trădat pe Ceaușescu
- Ion Ioniță, fost ministru al Apărării
Prima tentativă de răsturnare a lui Nicolae Ceaușescu ar fi fost orchestrată de Ion Ioniță, general în armată și fost ministru al Apărării între 1966-1976. A decedat în 1987, fiind înmormântat fără onoare militară.
„O conspirație având ca pion principal Ion Ioniță, fostul ministru al Armatei”, afirmă istoricul Lavinia Betea în emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache”.
- Vasile Milea, ministrul Apărării
Generalul Vasile Milea, promovat de Ceaușescu, a fost unul din oamenii de încredere din conducerea Partidului, care ulterior l-a trădat pe lider.
La 17 decembrie 1989, Ceaușescu îl acuză pe Milea de trădare, lașitate și nerespectarea ordinelor de a trage asupra mulțimii.
Cinci zile mai târziu, după întâlnirea cu liderul comunist, Milea moare la Spitalul Elias, fiind declarat sinucis prin împușcare în sediul CC. Nu este exclusă varianta crimei.
Știrea oficială susține: „Ministrul Armatei a acționat ca un trădător, a prejudiciat țara și s-a sinucis având conștiința faptului.”
- Generalul Marin Neagoe, șeful Direcției a V-a a Securității
El a fost cel care a decis să se opună lui Ceaușescu în decembrie 1989 și a declarat în fața Comisiei de cercetare a evenimentelor din perioada 1990-1996:
„Am luat măsuri încă din dimineața, știind că vor veni oameni pentru a intra în sediul central. Am ordonat echipei mele să nu tragă și să permită intrarea. La 7 dimineața, am dat ordin să nu se tragă, deși știam că mulțimile vor veni și vom avea conflicte”, a mărturisit Eugen Neagoe, fost șef al Direcției a V-a a Securității.
FOTO: captură CIA.gov/ Profimedia
Recomandarea autorului:
- Dezvăluiri despre tentativele de asasinare a lui Ceaușescu din 23 august 1988, implicarea forțelor din spatele acțiunii care ar fi schimbat istoria revoluției din 1989
- Detalii despre participarea lui Măgureanu la execuția lui Ceaușescu, conform Laviniei Betea: „A fost trimis ca delegat special al lui Ion Iliescu”
