România, slab performantă în UE la reciclare, calitate aer și managementul apelor reziduale.
Comisia Europeană a deschis 17 proceduri de infringement împotriva României pentru încălcări ale legislației de mediu. Acest număr plasează România pe locul 7 în UE, în spatele altor state membre cu probleme similare. Majoritatea procedurilor vizează Spania (25) în timp ce Belgia inregistreaza un numar mult mai mic (5).
Raportul evidențiază că România investeste sub nivelul necesar în protecția mediului, avansând foarte lent înspre îndeplinirea obiectivelor stabilite.
Factorii care contribuie la situația dificilă sunt folosirea insuficientă a instrumentelor de finanțare disponibile, lipsa dialogului între entități implicate, deficiențele administrative și utilizarea necorespunzătoare a datelor digitale pentru planificarea politicilor de mediu.
Evaluarea performanței politicilor de mediu
Economia circulară
Raportul subliniază că eforturile României în domeniul deșeurilor și economiei circulare sunt insuficiente. Dependența de depozitarea deșeurilor rămâne ridicată (72%).
Deși s-au înregistrat progrese în închiderea depozitelor ilegale, acestea sunt lente și, drept urmare, România poate face obiectul unor sancțiuni. S-au observat îmbunătățiri în colectarea selectivă a deșeurilor și aplicarea unor instrumente economice, cum ar fi răspunderea producătorilor.
În ciuda progreselor, România riscă să nu atingă obiectivele privind deșeurile municipale și de ambalaje pentru 2025. Rata de reciclare (circa 12-13%) este mult sub media UE și țările performante. Totodată există riscul neîndeplinirii obiectivului de gestionare a depozitelor de deșeuri municipale pentru 2035.
Apele reziduale urbane
Epurarea apelor reziduale urbane în România nu corespunde standardelor UE. Progresele sunt lente, iar în noiembrie 2024, Comisia a solicitat intervenția Curții Europene de Justiție. Problema se referă la zonele cu peste 10 000 de locuitori, care au beneficiat de o perioadă de tranziție în urma aderării României la UE.
Raportul recomandă utilizarea maximă a fondurilor de coeziune și planului de redresare și reziliență pentru a finanța reformele și infrastructura necesare.
Calitatea aerului
Calitatea aerului în unele zone ale României rămâne o preocupare constantă, având efecte negative asupra sănătății populației. Planul național pentru controlul poluării atmosferice a fost prezentat cu întârziere, iar măsurile luate pentru reducerea poluanților atmosferici sunt insuficiente.
Datele recente arată că România nu a respectat angajamentele pentru reducerea emisiilor de NOx și PM2,5. Deși există progrese, depășirile valorilor limită pentru NO2 și PM10 necesită măsuri suplimentare. Rețeaua de monitorizare a calității aerului prezintă lacune.
Investiții insuficiente
România are un deficit semnificativ de investiții în domeniul mediului, de 5,4 miliarde euro anual, reprezentând 1,9% din PIB, semnificativ mai mare decât media UE (0,77%). Sunt necesare investiții suplimentare, mai ales în biodiversitate, ecosisteme, apa și prevenirea poluării.
Guvernanța în domeniul mediului
În ceea ce privește guvernanța, România a progresat în implementarea Directivei privind infrastructura pentru informații spațiale, dar trebuie să promoveze mai mult accesul la date spațiale de mediu.
Există orientări naționale privind evaluarea impactului asupra mediului, în special în cazul proiectelor hidroelectrice, însă mai este nevoie de eforturi. Este nevoie de îmbunătățiri în accesul la justiție.
Exemple pozitive
Sistemul Garanție Returnare a ambalajelor (deși cu unele probleme) este în funcțiune și colectează peste 15 milioane ambalaje zilnic. Sunt evidențiate și bune practici legate de conservarea naturii, susținute financiar de Instrumentul Financiar pentru Mediu (LIFE).
