Potrivit acestuia, evitarea termenului de „criză economică” de către liderul guvernamental nu alterează realitatea de pe teren: două trimestre consecutive de declin al PIB-ului indică o recesiune tehnică, iar criza actuală nu este cauzată de șocuri externe, precum în perioada 2008–2009, ci de politici interne deficitare.
Rareș Bogdan afirmă că România ar fi beneficiat de un context internațional favorabil, „dacă am fi știut să gestionăm situația”, însă creșterile de taxe și reducerea bugetară „fără justificare” au afectat direct populația și mediul de afaceri.
În mesajul său, europarlamentarul exprimă speranța că Ilie Bolojan dispune de „un plan B” sau că strategia actuală se bazează pe o abordare solidă, avertizând că indicatorii macroeconomici „arată situație dificilă”.
El compară situația actuală cu măsurile de austeritate din 2010, când creșterea TVA-ului și reducerile de cheltuieli au fost ulterior recunoscute ca erori, inclusiv de către Fondul Monetar Internațional.
„Repetăm aceleași greșeli în 2025 și ne lăudăm că am salvat economia?”, ironizează Rareș Bogdan.
El critică sever politica de reducere a deficitului bugetar prin majorări de taxe, arătând că, după o scădere de doar 6 miliarde de lei anul trecut, atingerea țintei de 6% pentru 2026 ar necesita ajustări suplimentare de 16 miliarde. „De unde vor veni acești bani?”, se întreabă politicianul, avertizând că dependența de tăieri bugetare și TVA nu aduce rezultate reale, ci frânează consumul și determină firmele să migreze spre economia informală.
Rareș Bogdan susține implementarea măsurilor liberale clasice, precum facilități fiscale pentru antreprenori, reducerea costurilor muncii, impozite mai avantajoase pentru sectoare cu efect multiplicator – cum ar fi construcțiile și eficiența energetică – și un mediu prietenos pentru întreprinderile mici și mijlocii.
„Sprijinirea antreprenorilor pentru creștere este normalitatea, nu penalizarea lor”, afirmă el, avertizând că închiderea companiilor reduce veniturile fiscale și distruge concurența, având impact direct asupra prețurilor.
Un segment important îl reprezintă piața imobiliară, despre care europarlamentarul menționează că traversează un „colaps” după un deceniu de creștere. Datoriile dezvoltatorilor imobiliari ar fi ajuns la 35 de miliarde de lei, stocurile de locuințe nevândute depășesc 10 miliarde, iar în București peste 2.300 de dezvoltatori se află în pericol major de insolvență, cu un potențial de „efect în cascadă devastator” asupra contextului economic.
Din punct de vedere strategic, Rareș Bogdan critică absența unei viziuni clare în atragerea marilor investitori și fondurilor internaționale, subliniind necesitatea unor proiecte majore și capital de nivel înalt. Menționează explicit nume precum JPMorgan, BlackRock, Vanguard sau Mubadala, care ar trebui „invitate la masa discuțiilor” pentru investiții în energie, agricultură, resurse minerale și infrastructură de amploare.
De asemenea, europarlamentarul evidențiază că România nu valorifică pe deplin potențialul de independență energetică și avantajul poziției strategice în exporturile de gaze, energie electrică și metale rare, ratând oportunități precum reconstrucția Ucrainei și Siriei.
În perspective geopolitice, el avertizează că România nu poate să se bazeze exclusiv pe parteneriatele europene și critică atitudinea ostilă față de Statele Unite, evidențiind că Donald Trump și Partidul Republican vor conduce „cel puțin trei ani” cea mai mare economie mondială și principalul garant de securitate globală.
Mesajul se încheie cu o metaforă dureroasă: o politică bazată doar pe „reduceri de costuri”, fără investiții și viziune, seamănă cu „un pacient abandonat pe masa de operație”. „Ne lăudăm că intervenția a fost un succes. Dar dacă pacientul nu supraviețuiește?”, avertizează Rareș Bogdan, solicitând explicit revenirea la guvernare liberală, cu „reguli simple, taxe mici și un stat care să retrăiască pentru a permite economiei să se refacă”.
