Ratele de vaccinare din Programul național sunt departe de valorile optime, iar în anumite cazuri sunt extrem de scăzute. Acest lucru crește riscul reaparției unor boli infecțioase prevenibile prin imunizare, unele chiar revin sub formă de epidemii. Rujeola este un exemplu clar. Lipsa educației medicale a amplificat neîncrederea în vaccinuri, iar problemele în aprovizionarea cu seruri au agravat situația. Ce măsuri trebuie luate pentru a îmbunătăți această situație, conform specialiștilor din domeniul sănătății? Iată punctele de vedere ale experților de renume din medicina românească.
Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în perioada 1 ianuarie 2023 – 30 septembrie 2025, au decedat 30 de copii din cauza rujeolei în România. Numărul cazurilor confirmate depășea 35.633. Până în mai 2020, mortalitatea asociată cu rujeola era de 64 de decese.
Un copil din patru cu pojar necesită internare spitalicească
Rujeola, sau pojarul, este o infecție extrem de contagioasă determinată de virusul Morbillivirus. Boala afectează în special copiii și implică celulele plămânilor și ale faringelui, frecvent provocând complicații grave.
Datele INSP indică faptul că 25% dintre persoanele infectate cu rujeolă necesită admisie în unitățile medicale. Virusul poate rămâne până la două ore pe suprafețe sau în aerul contaminat, după tușirea sau strănutul unei persoane infectate.
Conform schemei din Programul național de vaccinare, imunizarea cu vaccinul ROR – rujeolă, oreion, rubeolă – este gratuită, fiind administrată în două doze. Prima doză, la vârsta de un an, iar a doua, la vârsta de 5 ani. Pentru a preveni apariția bolii, este necesar ca cel puțin 80% din grupa de vârstă să fie vaccinat. Cu toate acestea, ratele de acoperire vaccinală au scăzut semnificativ în ultimul deceniu, ajungând în 2025 la în jur de 55% pentru a doua doză și 65% pentru prima. Situația similară se observă și la alte vaccinuri, precum DTP – difterie, tetanos, pertussis – sau hepatita B.
Această scădere a ratelor de vaccinare nu s-a produs brusc, ci are multiple cauze. „Am semnalat și eu, precum și alți medici, pericolul continuu al reapariției epidemiilor. Chiar dacă se părea că rujeola este aproape de eliminare, situația s-a agravat, iar alte boli infecțioase au început să revină. În ultimii ani, am avut epidemii de tuse convulsivă, iar acum doi ani am fost martorii unei creșteri a cazurilor de boli prevenibile prin vaccinare”, atrage atenția prof.dr. Emilian Popovici, medic primar epidemiolog și vicepreședinte al Societății Române de Epidemiologie.
Singurele opțiuni: A sau B. Varianta C nu există
Specialistul adaugă că, având în vedere acoperirea vaccinală actuală, se poate observa că imunitatea colectivă devine funcțională doar în cazul unei acoperiri vaccinale de peste 80%, fiind complet operatională la peste 90-95%. În condițiile în care rata de imunizare din țară este de doar 65%, riscul apariției unor boli infecțioase grave crește considerabil.
„De exemplu, difteria. În ultimii ani, în Europa s-au înregistrat în jur de 300 de cazuri anual, dintre care circa 10 s-au soldat cu decese. Pericolul persistă. În plus, din cauza acoperirii vaccinale insuficiente, România este considerată una dintre țările cu risc crescut de reapariție a virusurilor poliovirusului sălbatic. Aceste semnale de alarmă trebuie să stimuleze părinții să vaccineze copiii”, evidențiază universitarul.
Există doar două scenarii posibile: fie părinții imunizează copiii, eliminând riscul epidemiilor – varianta A –, fie refuză vaccinarea, ceea ce duce la creșterea numărului de copii nevaccinați, imunitatea colectivă scade și revin epidemii – varianta B –, conchide profesorul: „Varianta C, în care părinții refuză vaccinarea și totuși nu apar epidemii, este iluzorie și improbabilă”.
Medicul și părintele – o echipă pentru sănătatea copilului
Medicii, precum dr. Raluca Bidiga, pediatru la MedLife, subliniază beneficiile imunizării timpurii: „Vaccinarea protejează în perioadele de maximă vulnerabilitate, oferind apărare înainte ca expunerea naturală să ducă la forme grave de boală, previne complicații severe, reducând riscul de spitalizare, sechele neurologice și deces, și contribuie la crearea imunității colective”.
„Impactul vaccinului nu este doar individual, ci și social, pentru că oamenii sunt ființe sociale, nu trăiesc în izolare”, adaugă medicul pediatru.
Uneori, părinții întreabă dacă pot amâna vaccinarea și pentru cât timp: „Le spun că imunizarea poate fi amânată, dar doar până când copilul face boala respectivă, iar atunci va fi prea târziu”, avertizează specialistul.
Dr. Bidiga explică și metodele de persuadare în cabinet: „Discut cu părinții deschis despre indicații, riscuri, beneficii, despre ce cunoaștem, și ce nu. Colaborarea noastră trebuie să fie în beneficiul copilului. Nu încerc să conving cu forța, ci să le ofer informații exacte, pentru a-i ajuta să ia decizia corectă”.
„De ce avem aproape 3.000 de cazuri de tuse convulsivă?”
Profesorul dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pneumologie și Neurologie pediatrică, precum și președinte al Societății Române de Pediatrie, precizează: „În România, sunt aproape 3.000 de cazuri de tuse convulsivă. Dacă am imuniza peste 95% din copii cu vaccinul hexavalent, această problemă ar putea fi evitată. În schimb, simptomele komplikate, precum scarlatina sau varicela, pot avea forme severe, iar virusul poate persista în organism și după ani, provocând reapariția bolilor. Lipsa unui vaccin național pentru varicelă contribuie la această situație. Vaccinarea este vitală pentru prevenție”.
Cât de receptivi sunt părinții?
Un aspect esențial în susținerea vaccinării este dialogul deschis cu părinții, într-un limbaj clar și accesibil. Conform profesorului Pleșca, recomandările trebuie să fie simple și precise: „Nu dați medicamentul de mai multe ori pe zi, pentru a menține aderența. În sezonul gripal, recomand vaccinarea antigripală pentru copii, în special pentru cei în colectivitate. În plus, informarea corectă despre vaccinul antigripal intranazal la copiii între 0-18 ani trebuie să fie mai intensă, pentru a evita traumatismul injectabil. Eu am părinți extrem de încrezători, chiar dacă nu sunt toți foarte educați. În timp, construiești o relație de încredere și, dacă copilul răspunde bine, părintele va respecta recomandările”.
Un motiv major al refuzului vaccinării împotriva pojarului este asocierea cu autismul, însă această credință a fost demontată. „În perioada 2016–2019, în România, am înregistrat 18.000 de cazuri de rujeolă și 65 de decese, iar numărul a crescut la peste 35.000 de cazuri și 30 de decese la finalul anului 2022. Studii extinse, populaționale, au demonstrat clar că vaccinul nu influențează apariția autismului; acesta este o boală genetică, care începe să se manifeste în jurul vârstei de 2 ani și nu are legătură cu imunizarea”.
Puterea exemplului personal
Conform profesoarei universitare, exprimarea unui exemplu personal este foarte convingătoare: „Este important să spunem public: m-am vaccinat! Împărtășesc părinților și cazuri din experiența personală, în care boala netratată a dus la sechele grave, precum epilepsie, deficite, amputări. Astfel, le ofer informații și îi ajută să decidă în cunoștință de cauză”.
Uneori, chiar și cei mai educați părinți pot refuza vaccinarea din cauza temerilor sau a lipsei de informații: „Refuzul este adesea motivat de convingeri false, cum că vaccinurile ar provoca autism, însă datele indubitabile arată contrariul. În ultimii ani, numărul cazurilor de rujeolă a crescut alarmant, iar vaccinurile au un rol esențial în prevenție”.
Importanța dialogului și a informării corecte
Este vital ca medicii să discute deschis cu părinții, pentru a-i convinge de siguranța și eficiența vaccinurilor. Asigurarea unui lanț de aprovizionare constantă și accesibilitate permanentă reprezintă pași fundamentali. În plus, campaniile de informare trebuie realizate cu profesionalism și transparență, pentru a evita apariția de mituri și dezinformări, și pentru a sprijini imunizarea populației.
Este nevoie de explicarea clară a faptelor, pentru a contracara miturile precum cel conform căruia vaccinurile ar avea intenții malefice. Toate argumentele trebuie prezentate transparent, cu fizică și argumente solide, pentru a înlătura temerile și pentru a crește rata de vaccinare în rândul populației.
