Conform autorităților din Tokyo, aceasta reprezintă prima încercare globală de a extrage metale din pământuri rare din ape adânci, menționează Agerpres.
„Detaliile analizei vor include și cantitatea precisă de metale din pământuri rare conținute” în mostra, a declarat Kei Sato, purtător de cuvânt al guvernului japonez. El a considerat această descoperire „o realizare importantă, atât pentru securitatea economică, cât și pentru dezvoltarea maritimă”.
Proba a fost prelevată de naveta de cercetare japoneză Chikyu, care a pornit la jumătatea lunii ianuarie spre insula îndepărtată Minami Torishima, situată în Oceanul Pacific. Apele din jur sunt considerate bogate în minerale valoroase.
Acest anunț survine în contextul creșterii presiunii asupra Japoniei din partea Chinei, principalul furnizor mondial de metale din pământuri rare, după ce prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a sugerat în noiembrie că Tokyo ar putea răspunde militar la un atac asupra Taiwanului, insulă a cărei suveranitate este revendicată de Beijing.
Beijingul a suspendat exporturile către Japonia de produse „cu dublă utilizare” cu potențiale aplicații militare, sporind temerile Japoniei privind posibile perturbări ale aprovizionării cu metale din pământuri rare, unele dintre acestea fiind incluse pe lista bunurilor cu utilizare dublă a Chinei.
„Metalele din pământuri rare”, 17 elemente metalice considerate nu foarte rare, dar dificile și costisitoare de extras, sunt vitale pentru sectoare întregi ale economiei (automobilistic, energie regenerabilă, tehnologie digitală, apărare), fiind utilizate în fabricarea magneților puternici, catalizatorilor și componentelor electronice.
Zona în jurul insulei Minami Torishima, aflată în zona economică exclusivă (ZEE) a Japoniei, se estimează că conține peste 16 milioane de tone de metale din pământuri rare, ceea ce, conform cotidianului de afaceri Nikkei, o plasează ca al treilea cel mai mare zăcământ din lume, menționează Agerpres.
Aceste resurse bogate ar conține echivalentul a peste 730 de ani de consum global actual de disprosiu, utilizat în magneți de înaltă performanță pentru telefoane și autovehicule electrice, precum și 780 de ani de ytriu, utilizat în lasere, conform estimărilor Nikkei.
Ecologiștii avertizează însă că această activitate minieră pune în pericol ecosistemele marine și va modifica fundul oceanelor.
Această situație a devenit o sursă de tensiune geopolitică, pe măsură ce crește temerea privind intențiile președintelui american Donald Trump de a accelera activitatea în apele internaționale.
Autoritatea Internațională pentru Fundul Mării (ISA), care reglementează activitățile din zonele oceanice dincolo de frontierele naționale, intenționează să adopte un cod global pentru controlul mineritului în adâncime.
Misiunea de explorare japoneză a fost totuși realizată în apele teritoriale ale arhipelagului.
„Dacă Japonia poate extrage constant metale din pământuri rare în jurul insulei Minami Torishima, ar putea asigura lanțurile de aprovizionare naționale pentru sectoarele cheie”, a explicat pentru AFP Takahiro Kamisuna, cercetător asociat la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
„De asemenea, această resursă ar constitui un avantaj strategic major pentru guvernul Takaichi, pentru reducerea dependenței de China în domeniul aprovizionării”, a adăugat el.
China și-a folosit mult timp monopolul asupra metalelor din pământuri rare ca pârghie geostrategică, inclusiv în conflictul comercial cu administrația președintelui Donald Trump.
China produce aproape două treimi din mineralele din pământuri rare la nivel mondial și 92% din rafinarea acestora, conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).
