CSM declară că este vorba despre o intensificare a presiunilor exercitate asupra sistemului judiciar.
CSM acuză o campanie de destabilizare a justiției
„Consiliul observă creșterea acțiunilor de destabilizare a autorității judiciare prin deteriorarea încrederii în sistemul de justiție și în personalul aflat în funcții de conducere, care au manifestat în mod constant poziții publice favorabile independenței judecătorilor, esențială pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor”, a declarat CSM.
Instituția menționează că nu poate ignora „succesiunea cronologică a evenimentelor”, pe care a semnalat-o anterior și o califică drept un „plan bine definit”.
„Consiliul nu poate ignora succesiunea evenimentelor, pe care a evidențiat-o anterior în declarații publice și care urmează un plan bine structurat, implicând deteriorarea încrederii în sistemul judiciar prin minimalizarea discuțiilor despre pensiile speciale și salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii, apelurile publice la răscoală din partea șefului statului, mobilizarea unor foști magistrați pensionați pentru același scop, culminând cu reportajul jurnalistic difuzat înainte de pronunțarea deciziei Curții Constituționale”, a menționat Secția pentru judecători a CSM.
CSM adaugă că nedenunțările din media contravin aprecierilor pozitive ale Uniunii Europene din ultimii ani.
„Alegațiile din reportaj sunt contrare evaluărilor din ultimii ani ale sistemului judiciar, realizate prin ridicarea MCV de către Comisia Europeană, precum și prin rapoartele privind statul de drept (2023, 2024 și 2025), aderarea la Spațiul Schengen și procedura de integrare în OCDE, considerate semne ale unui stat de drept funcțional”, precizează comunicatul.
Detașări, componențe și mecanisme de control ale sistemului judiciar
Secția pentru judecători a CSM respinge criticile legate de delegarea și detașarea magistraților, evidențiind că aceste proceduri nu pot fi realizate fără consimțământul lor.
„Consiliul subliniază că mecanismul detașărilor și delegărilor nu poate fi aplicat fără acordul expres al judecătorilor, în conformitate cu principiul inamovabilității, astfel încât este paradoxal ca această critică să fie adusă tocmai de către cei care și-au dat acordul în trecut”, a subliniat CSM.
În ceea ce privește constituirea completurilor de judecată, CSM specifică că procesul implică mai multe etape și poate fi contestat.
„Formarea completurilor de judecată nu se realizează doar prin dorința președintelui de departament, ci printr-un proces care include propunerea președintelui secției, avizul colegiului de conducere și decizia finală a președintelui, putând fi atacată de orice persoană, inclusiv de judecătorul considerat prejudiciat de modificarea alcătuirii completului. Aceeași reguli se aplică și pentru respingerea cererilor de transfer, hotărârile fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție”, a explicat Consiliul Superior al Magistraturii.
CSM avertizează că generalizarea unor concluzii pe baza unor „dosare selectate” poate avea consecințe negative grave asupra întregului sistem judiciar.
„Atribuirea unor etichete negative întregii categorii a judecătorilor, pe baza unor acuzații selectate din dosare penale, deși acestea reprezintă doar 10% din total, riscă să destabilizeze puterea judecătorească și să afecteze în mod serios drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, a avertizat institutia.
Măsuri și apel oficial
CSM anunță că va evalua potențiale măsuri și reafirmă importanța rolului său constituțional.
„Consiliul va analiza și va lua măsurile necesare, menținând în același timp angajamentul său de a garanta independența justiției, indiferent de presiunile externe”, a transmis instituția.
În încheiere, CSM face un apel către societate: „Facem un apel către opinia publică să nu se lase influențată de poziții izolate, contrare angajamentului general al judecătorilor de a respecta rolul lor constituțional”.
