Patru judecători ai Înaltei Curți, inclusiv președinta Lia Savonea, au comparat într-o recentă motivare dosarul lui Nicolae Bănicioiu cu cel al opozantului rus decedat Aleksei Navalnîi. Este exact argumentul Rusiei, conform căruia justiția din România și din Uniunea Europeană reprezintă o farsă, „fiind utilizată pentru a intimida adversarii politici”, așa cum a afirmat recent Vladimir Putin în cadrul Clubului Internațional de Discuții Valdai.
Conform explicațiilor ICCJ, situația persoanelor decedate este „parțial similară” cu cea a celor în viață, adică cei care trăim vom deveni la rândul nostru morți, dar morții nu mai pot redeveni vii. Cu toate acestea, având în vedere avansul tehnologic în Inteligența Artificială, suntem într-un pericol real ca disparițiile să revină și să persistă. Nu ca fantome bântuind prin case, ci sub formă de aplicații digitale.
Judecătorii sunt printre profesiile cele mai vulnerabile în fața AI. Dacă s-ar adopta „standardul judecătorului român 2025” și, din rațiuni economice, s-ar decide substituirea completurilor formate din oameni cu sisteme automate, pe cine am putea înlocui? Evident, pe Lia Savonea.
Să judece exclusiv ea cazurile de corupție
Judecătoarea Savonea deține poziția de președintă a Înaltei Curți și a fost, de asemenea, șefa Consiliului Superior al Magistraturii. Este magistratul cu cea mai amplă influență, atât explicită, cât și implicită. Ea reprezintă „standardul de excelență” în discernământ juridic, integritate profesională și profunzime intelectuală în sistemul judiciar.
Imaginați-vă, de exemplu, ca toate acuzațiile de corupție împotriva unui înalt oficial să fie judecate, în temporizarea critică, de către Lia Savonea?
În motivarea dosarului Bănicioiu, patru judecători de la ÎCCJ, Lia Savonea, Mihail Udroiu, Adriana Ispas și Gheorghe Valentin Chitidean, afirmă că situația juridică a fostului ministru Nicolae Bănicioiu este comparabilă cu cea a disidentului rus Aleksei Navalnîi, omorât în închisoare.
Justiția aplicată unui oficial din UE, comparată cu procesele la care a fost supus un disident rus decedat în detenție
Bănicioiu și Navalnîi, susțin instanțele, „au fost judecați în cauze în care majoritatea martorilor au fost fie denunțători, fie implicați în acțiuni penale conexe, din care cauza principală a fost disjunsă”.
Astfel, Savonea și colegii săi consideră că situația lui Bănicioiu și a lui Navalnîi, disident ucis în detenție în Siberia, este „parțial similară”. Mai multe detalii despre argumentele judecătorilor sunt disponibile aici. Colaboratoarea mea, Simona Voicu, a detaliat această comparație după ce un portal din Cluj a remarcat această analogie făcută de magistrați.
Există, totuși, o întrebare justificată.
Judecătorii au acționat din indiferență sau din dorința de a sfida? Argumentul „nu le pasă” devine valid dacă presupunem că nu au interpretat corect motivarea, redactată de specialiști în domeniu. Este posibil, deoarece, la nivelul ÎCCJ, motivările sunt deseori elaborare de experți în specialitate.
Putea comparația Navalnîi – Bănicioiu să treacă neobservată de Lia Savonea și colegii săi? Putea, dar este extrem de improbabil.
Împărtășesc aceiași perspectivă cu adversarii democrației?
Și ajungem la o altă ipoteză, care pătrunde adesea în mintea noastră. Este adevărat că aceștia au scris-o. Nu sentința este în discuție, ci apariția unei comparații atât de șocante în motivare. Ipoteza este că judecătorii știu și conștientizează impactul major pe care îl are această asociere asupra percepției societății despre justiție.
Prin urmare, îmbrățișează aceștia, cel puțin unii dintre magistrați de rang înalt, disprețul față de valorile democratiei manifestat de opozanții democrației? După zeci de ani în sistem, pare că consideră că sistemul nostru este complet corupt. Aceasta ar fi o interpretare care corespunde discursului rus — că justiția occidentală este o farsă.
De când Rusia a atacat Ucraina cu tancuri și propagandă, strategii cibernetice și drone, Moscova a relansat ideea că democrațiile sunt înșelătoare. Liderii Kremlinului, precum Putin, Lavrov, Peskov și Medvedev, de fiecare dată când folosesc limbaj insultător, afirmă că justiția din „așa-zisele democrații” este inexistentă. Aceștia susțin că statul de drept occidental este o înșelătorie și că cetățenii sunt manipulați pentru control. Iar în România, țară membră UE, se investește în dosare politice „a la rus,” precum cel al lui Bănicioiu, conform motivării ÎCCJ.
„My way”
În cartea sa, Aleksei Navalnîi menționa că piesa preferată îi era „My Way”, de Frank Sinatra. Rusul a ales să lupte în modul său. S-a întors în țară știind că va fi întemnițat și, posibil, ucis.
După ce a fost anunțată moartea sa, în timp ce procesele aranjate și aplicațiile digitale au înregistrat o creștere remarcabilă a ascultărilor piesei „My Way”, milioane de oameni din întreaga lume reflectau la el. Nu era vorba doar de vizualizările din „Occidentul colectiv”, denigrat de Kremlin. Melodia s-a ascultat intens și în Kenya, Turcia, Indonezia, Egipt, Nigeria, Mexic, India, Rusia și China — peste tot unde oamenii cred în libertate.
Chiar dacă, în cel mai fericit scenariu, judecătorii de la ÎCCJ consideră că sunt luptători împotriva nedreptății, demersul lor nu direcționează către o cale justă.
Voi, magistrați, continuați pe drumul care leagă Moscova, Harkov, Mariupol, Odesa și mai departe, până în orașele noastre, unde, deși imperfecte, și voi aveți rolul de a judeca și de a greși, cu toții.
