Ciolacu: Datele INS reprezintă o „manipulare flagrantă” care „arată disperarea actualului premier”
Fostul premier Marcel Ciolacu a afirmat vineri că informațiile publicate de Institutul Național de Statistică, indicând o recesiune tehnică, sunt o „manipulare evidentă”, ce „ilustrează disperarea actualului șef de Guvern”, conform Agerpres.
„Au modificat, după doi ani, datele din 2024, transformând creșterea economică în recesiune doar pentru a minimaliza dezastrul economic din mandatul lui Bolojan! Aceasta reprezintă cea mai grosolană manipulare statistică, ce denotă disperarea actualului premier, după ce scăderea economiei în ultimul trimestru, de aproape 2%, este de patru ori mai mare decât anticipările tuturor specialiștilor. Dacă anterior, comentatori economici de dreapta prevedeau doar o corecție minoră, astăzi titlurile de presă vorbesc despre faptul că, pentru această scădere, nu Bolojan este vinovat, ci tot Ciolacu“, a scris social-democratul pe Facebook.
Potrivit acestuia, „românii nu mai pot fi păcăliți cu cifre”, deoarece observă prețurile din magazine, modul în care veniturile „nu mai pot ține pasul cu costul vieții, firmele se închid din ce în ce mai mult, iar în spitale și școli cresc cazurile de criză”.
„Ipocrizia maximă constă în faptul că Bolojan se laudă cu o creștere economică de 0,6% pentru 2025, deși nu are merite în acest sens. Toate aceste rezultate se bazează doar pe avansul din primele două trimestre, în care el doar a jucat un rol trivial, în timp ce următoarele trimestre se datorează exclusiv, iar aceste trimestre indică recesiune. Acesta este efectul reformelor masive ale lui Bolojan – tăiem tot, fără a ține cont de impactul asupra populației! Acesta este modelul Bolojan nu de acum, ci din ultimul deceniu. Pentru cei care vor să vadă adevărul, am atașat un clip cu atitudinea sa din 2018, când era baronul absolut al Oradiei, și trata medicii ca pe niște sclavi. Acum, singura diferență este că aplică același model „fără excepție” pentru toți românii, excluzând doar pe cei foarte bogați și multinaționalele, pentru care găsește mereu resurse de empatie“, a transmis fostul premier.
Năsui: Intrarea în recesiune nu e responsabilitatea lui Bolojan; reducerea deficitului înseamnă eliminarea unei surse nesustenabile de creștere
Deputatul USR Claudiu Năsui afirmă că oficial, intrarea României în recesiune nu este atribuția premierului Ilie Bolojan, conform Agerpres.
„Prin reducerea deficitului, se elimină una dintre sursele nesustenabile de creștere, astfel încât este firesc ca activitatea economică să scadă“, menționează fostul ministru al Economiei, vineri, pe Facebook.
„Nu sunt propagandist al domnului Bolojan, l-am criticat pentru măsuri incorecte, și l-am susținut când a propus reforme liberale (destul de rar). Însă, de această dată, nu e vina sa. Dacă apreciem adevărul, trebuie să înțelegem ce se întâmplă. Deficitul face ca creșterea economică pe termen scurt să fie artificială, dar creează riscuri majore pentru sustenabilitate. Beneficiile sunt de moment, costurile de durată“, completează Năsui.
Potrivit acestuia, „este foarte bine” că guvernul a redus deficitul, dar modul în care a procedat este „gresit”.
„Guvernul avea două opțiuni: să crească impozitele sau să reducă cheltuielile, dar a ales „calea ușoară”, care poate dăuna durabilității economiei“, explică Năsui. Executivul a continuat să crească cheltuielile (+1% din PIB), însă a majorat în același timp nivelul taxelor.
„Modul în care a fost redus deficitul a afectat creșterea pe termen lung, pentru că taxele mai mari descurajează activitatea economică și transferă resurse de la sectorul privat la stat. De la firmele eficiente, care plătesc taxe juste, către bugetul de stat, unde deciziile politice pot fi dezavantajoase pentru dezvoltare“, adaugă Năsui.
El exemplifică cu cazul Argentinei, care a redus cheltuielile cu 6% din PIB într-un an, fără majorări de taxe.
De asemenea, guvernul Bolojan a redus cheltuielile „în anumite domenii” și le-a compensat cu creșteri în altele, adaugă deputatul.
„A tăiat rigoare din educație și zone fără influență politică, însă a crescut cheltuielile pentru scheme și proiecte majore – ceea ce înseamnă că, în total, statul nu a cheltuit mai puțin, ci chiar a crescut volumul total. În Argentina, reducerea deficitului a fost urmată de o relansare economică spectaculoasă: scăderea cu 1,7% a fost urmată de o revenire puternică, cu cele mai bune performanțe regionale, inflație redusă și o reducere semnificativă a sărăciei, cu milioane ieșind din criză în doar doi ani“, menționează Năsui.
Deputatul subliniază că recesiunea actuală „nu putea fi evitată”, dar dificultățile viitoare puteau fi prevenite.
„Este foarte bine că s-a redus deficitul, dar modul în care s-a făcut aceasta a fost greșit, prin creșteri de taxe“, afirmă Năsui. „Pe termen lung, trebuie să mergem spre o finanțare sănătoasă, cu cheltuieli publice eficiente și combaterea evaziunii fiscale, pentru a asigura stabilitate și creștere sustenabilă“. În plus, face trimitere la faptul că „rezultatele anticipate” nu sunt probabile dacă nu se adopta reforme ample.
El susține că inflația în scădere și perspectiva reducerii dobânzii vor permite dinamizarea economiei în viitorul apropiat, și că măsurile de restructurare ale mediului privat reprezintă un semn de pregătire pentru revenirea economică.
„Indicatorii economici arată deja semne de revenire: creșterea exporturilor, reluarea producției industriale și temperarea declinului în comerțul cu amănuntul. Dacă aceste tendințe continuă, a doua jumătate a anului poate aduce reluarea creșterii economice”, a concluzionat Adrian Negrescu.
