Doi experți economici au analizat datele publicate recent de Institutul Național de Statistică. „Contextul actual este extrem de îngrijorător, deoarece înregistrăm o inflație (care, probabil, va ajunge la două cifre în august) concomitent cu o posibilă recesiune (sau, cel mai bun scenariu, stagnare economică)”, a declarat unul dintre experți.
„Consider că probabilitatea unei recesiuni în acest an este foarte mare. Am fi extrem de norocoși dacă am reuși s-o evităm”, a declarat Adrian Codirlașu, președintele Chartered Financial Analyst (CFA) România, într-o discuție cu sursa de știri. El se teme de stagflație (combinația dintre o inflație ridicată și o creștere economică scăzută sau în declin).
Un factor care a contribuit la evitarea unei scăderi ale PIB-ului în al doilea trimestru comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut a fost revizuirea în jos a datelor cu 0,5 puncte procentuale.
„Dacă 0,5 puncte procentuale reprezintă marja de eroare a PIB-ului, cu o creștere de 0,3%, practic ne aflăm deja în marja de eroare (față de zero). Așadar, este posibil ca economia să fie deja în recesiune”, a precizat expertul.
„Fără revizuirea PIB-ului, probabil am fi avut o contracție economică în al doilea trimestru. Cu toate acestea, perspectiva anului actual este mult mai importantă”, a adăugat Laurian Lungu, cofondator al Consilium Policy Advisors Group, într-o discuție cu aceeași sursă de știri.
În ceea ce privește a doua parte a anului, Codirlașu nu anticipează o îmbunătățire a performanței economice. „Pe lângă efectul de bază, majorarea impozitării va duce la o reducere a cererii de consum, principalul element al PIB-ului. Situația este extrem de dificilă, fiindcă avem concomitent inflație (care probabil va ajunge la două cifre în august) și o posibilă recesiune (sau în cel mai bun caz, stagnare). Consider că deja ne confruntăm cu stagflație”, a explicat el.
Factorii determinanți ai acestei situații includ politica fiscală ciclică și, uneori, iresponsabilă de-a lungul anilor, a explicat expertul.
„Deficitul bugetar, care va fi nesustenabil cel puțin 2-3 ani, va genera inflație (emiterea de datorii având efect similar cu tipărirea de bani), iar impulsul fiscal va fi negativ din cauza nevoii de ajustare fiscală. Cum se adresează guvernele deficitelor bugetare? Prin inflație, iar cele de cont curent (în cazul României, acesta fiind generat de deficitul bugetar) prin depreciere. Așadar, ne putem aștepta la o inflație mai ridicată și continuarea majorării taxelor în viitor”, a concluzionat Adrian Codirlașu.
Laurian Lungu: „Aștept o decelerare atât a consumului, cât și a investițiilor”
Contracția economică este aproape certă, a adăugat și analistul Laurian Lungu. El a precizat că doar magnitudinea acesteia rămâne necunoscută.
„Cel de-al treilea trimestru va manifesta probabil o anumită reziliență, însă estimez că performanța economică din ultimul trimestru va prezenta o scădere mai accentuată față de aceeași perioadă a anului trecut. Mă aștept ca atât consumul, cât și investițiile să înregistreze o decelerare”, a mai spus Lungu.
Ce este stagflația și ce pericole prezintă?
Stagflația este una dintre cele mai complicate și periculoase situații economice, deoarece combină inflația (creșterea prețurilor) cu stagnarea sau scăderea economică (PIB scăzut, șomaj ridicat).
Dificultăți în combaterea prin politici economice: În mod normal, pentru a reduce inflația, guvernele sau băncile centrale cresc dobânzile sau reduc cheltuielile publice. Cu toate acestea, aceste măsuri reduc și mai mult activitatea economică, în timp ce economia este deja în declin. În schimb, dacă încearcă să stimuleze economia (prin creșteri de salarii, reduceri de taxe sau reducerea dobânzilor), inflația va crește și mai mult.
Efectul asupra veniturilor reale: Creșterea prețurilor diminuează valoarea reală a salariilor și economiilor persoanelor. Dacă salariile nu cresc cel puțin la fel de repede ca prețurile, puterea de cumpărare scade.
Risc de șomaj în creștere: În stagnare sau recesiune, firmele nu mai angajează sau chiar concediază oameni, ceea ce duce la creșterea șomajului atunci când costul vieții este în creștere.
Erodarea economiilor: Banii puși deoparte de oameni (conturi bancare, depozite) își pierd valoarea din cauza inflației. Dobânzile bancare rar țin pasul cu creșterea prețurilor.
Instabilitate și incertitudine: Investitorii devin precauți, nu mai investesc sau consumă, ceea ce prelungește și agravează problemele economice.
Exemple din viața cotidiană
- Exemplul unei familii cu venituri fixe și rate bancare
… (exemplele din viața cotidiană sunt menținute, fără modificări)
