Economia României a înregistrat o creștere modestă de 0,3% în primele șase luni ale anului. Această performanță slabă, combinată cu inflația, sugerează o imagine economică aproape stagnantă, resimțită de public ca o recesiune, arată datele Institutului Național de Statistică.
Unii experți economici anticipează o recesiune, cu o contracție estimată între -0,6% și -1,4%.
„În primul semestru al anului 2025, doar două sectoare au avut o contribuție pozitivă, deși marginală, la creșterea economică: construcțiile și tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C). În schimb, industria, comerțul cu amănuntul, transporturile, depozitările, hotelurile și restaurantele au avut un impact negativ. Lipsa contribuției pozitive din impozitele nete ar fi însemnat o contracție economică în primele șase luni ale anului”, se menționează într-un raport al BRD, consultat de surse media.
Datele actuale susțin ipoteza unei contracții economice de aproximativ [-0,6%, -1,4%] în acest an, potrivit autorilor raportului.
ING: „Fondurile europene și recolta bună ar putea preveni recesiunea”
Pentru ING Bank, investițiile publice, în special cele din fondurile UE, rămân principala speranță pentru o relansare a creșterii economice. „Menținem previziunile de creștere pentru 2025 la 0,3% și le ajustăm pe cele pentru 2026 de la 1,7% la 1,4%”, conform unei note transmise de ING unor surse media.
„Datele detaliate ale PIB-ului pentru al doilea trimestru din 2025 confirmă stagnarea economiei României. Creșterea economică anuală a fost de doar 0,3%, iar reducerea consumului privat devine tot mai evidentă. Investițiile din fonduri UE ar trebui să devină factorul principal de creștere. Estimările oficiale indică o injecție fără precedent de 15-17 miliarde EUR în economie în următorul an. Acest volum substanțial va sprijini activitatea în construcții și va contribui la evitarea unei recesiuni. Practic, investițiile finanțate de UE vor susține cea mai mare parte a creșterii în următoarele trimestre”, mai precizează experții ING.
Ei se referă și la semnele unui an agricol mai bun: „După recolta slabă din anul trecut, cifrele indică randamente peste medie în 2025. Producția de grâu, de exemplu, este estimată să crească semnificativ, cu randamente medii de până la 5,0 tone pe hectar – cu aproximativ 20% peste media pe cinci ani și mai mare decât în 2024. Datorită ploilor abundente de primăvară, analiștii se așteaptă la una dintre cele mai bune recolte de grâu din ultimii 10 ani. Deși agricultura reprezintă o pondere mică în PIB, o recoltă mai bogată ar trebui să ofere un impuls modest creșterii generale și să sprijine exporturile de alimente – o evoluție pozitivă într-un context altfel modest”.
BCR previzionează o creștere de 1,3% în acest an
Există o discrepanță semnificativă între datele ajustate sezonier și cele brute ale statisticii, observă economiștii BCR într-o analiză transmisă recent unor surse media: „Pe seria ajustată sezonier, economia a crescut cu 1,4% în primele șase luni ale anului. Pe seria brută, creșterea e de 0.3%. Ritmul de creștere anual ar trebui să fie convergent pentru ambele serii.”
BCR anticipează o creștere de 1,3% a economiei în acest an, având o perspectivă mai optimistă față de alte institute financiare. „Chiar și cu unele rate trimestriale de creștere ușor negative în ultimele două trimestre ale anului – ceea ce nu este previziunea principală în momentul actual – creșterea PIB-ului rămâne în jur de 1% în acest an”, atenționează experții BCR.
Analiza lor evidențiază că consumul rămâne surprinzător de robust, iar contribuția negativă a exporturilor nete s-a redus, ceea ce este un semn pozitiv pentru viitor.
Stocurile continuă să crească, indicând un anumit optimism legat de cererea viitoare, dar ar putea însemna și că cererea anterioară a fost supraestimată. „Aceasta rămâne o situație cu două fețe și am putea vedea o contribuție negativă din partea acestei categorii în viitor, dacă cererea nu se menține la un nivel ridicat”, adaugă experții BCR.
