Analiză explozivă Bloomberg: Elveția pune în discuție una dintre cele mai sensibile teme ale momentului, în contextul creșterii accelerate a populației și imigrației masive.
După un deceniu în care populația a crescut de circa cinci ori peste media vecinilor europeni, 27% din locuitorii elvețieni nu dețin cetățenie elvețiană.
Ce atrage străinii sunt salariile mari, stabilitatea și nivelul de trai ridicat, ceea ce a transformat țara alpină într-o destinație preferată pentru muncitori din întreaga lume.
Referendum până la finalul anului
Însă această „atracție” a venit cu îngrijorări tot mai mari din partea populației, iar în acest context, Partidul Popular Elvețian, formațiune de dreaptă cunoscută pentru pozițiile sale anti-imigrație, a inițiat o campanie cu tot mai mult sprijin din partea elvețienilor:
„Nu Elveției a zece milioane!” – propune limitarea populației la maximum 10 milioane de locuitori.
Partidul Popular Elvețian a susținut de mult timp o platformă anti-imigrație, care l-a ajutat să devină cel mai mare partid din țară.
În 2007, a realizat o campanie cu un afiș critic care înfățișa oi albe alungând o oaie neagră dintr-un câmp acoperit de drapelul elvețian și a susținut, totodată, interzicerea minareților, măsură adoptată prin referendum în 2009.
Problema este profund înrădăcinată în Elveția, unde regulile anti-imigrație sunt deja stricte.
Cetățenia poate fi obținută după o perioadă de cel puțin zece ani, cu condiții riguroase, iar în municipalitățile mai mici, autoritățile locale pot refuza solicitările. Dezbaterea despre imigrație atingă direct identitatea națională, neutralitatea și poziționarea Elveției într-o eră de instabilitate geopolitică și conflicte globale în creștere.
Întrebarea este cât de deschisă sau închisă poate fi o țară într-o astfel de lume.
Un referendum pe această temă este planificat până la sfârșitul anului.
Posibila revizuire a acordului de liberă circulație
Propunerea nu vizează natalitatea, ci imigrația.
La atingerea pragului de 9,5 milioane de locuitori, ar urma să fie restricționată intrarea anumitor categorii, precum solicitanții de azil sau membrii de familie ai imigranților deja rezidenți.
La 10 milioane, se vor introduce măsuri suplimentare, iar în ultimă instanță, Elveția ar putea renunța la acordul de liberă circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană.
Aderiștii inițiativei invocă presiunea tot mai mare asupra pieței imobiliare, sistemului de sănătate și infrastructurii, precum și teama de pierderea identității culturale.
Un sondaj realizat în decembrie indică faptul că aproape jumătate dintre alegători, indiferent de vârstă, sprijină ideea limitării populației.
Reacția mediului de afaceri și opoziția economică
Din partea companiilor, băncilor și marilor corporații, se avertizează asupra impactului negativ asupra economiei.
Elveția și-a construit prosperitatea modernă pe economia deschisă și pe atragerea forței de muncă străine, mai ales după acordul din 1999 cu UE privind libera circulație.
Sectorul financiar, farmaceutic, industriei de ceasuri și marile multinaționale – UBS, Roche, Nestlé, Swatch – depind semnificativ de angajați străini.
Experții din mediul privat afirmă că limitarea imigrației ar duce la deficit de competențe, relocări de investiții și, în cele din urmă, la o economie mai slabă.
De asemenea, renunțarea la libera circulație ar putea afecta accesul la piața unică europeană, care absorbă jumătate din exporturile elvețiene.
Despre identitate și direcția viitoare
Dincolo de cifre, discuția abordează teme profunde precum identitatea națională, neutralitatea și poziția Elveției în lumea marcată de tensiuni geopolitice.
Țara a trecut de la statutul de stat sărac și emigrație la una dintre cele mai prospere economii globale, o transformare strâns legată de deschiderea către exterior.
Guvernul elvețian a semnat în 2024 un nou acord cu Uniunea Europeană, menținând libera circulație a persoanelor, dar și acesta va fi supus unui referendum.
Partidele de centru-stânga și o parte a clasei politice consideră cooperarea cu Europa singura alternativă economică viabilă, în lipsa unor opțiuni solide în afara continentului.
Referendumul privind plafonarea populației devine nu doar un scrutin legat de imigrație, ci și un test major asupra direcției în care își dorește să meargă Elveția: o societate mai închisă, pentru protejarea identității și resurselor, sau o națiune deschisă, dispusă să accepte provocările globalizării pentru a-și asigura prosperitatea.
