Creșterea continuă a nivelului oceanelor și mărilor poate duce la dispariția insulelor precum Maldivele sau Tuvalu de pe hartă. Care va fi soarta locuitorilor acestor teritorii?, avertizează malaymail.com.
Acest scenariu nu mai este considerat ficțiune. Schimbările climatice cauzează o criză globală de amploare, amenințând existența unor popoare care riscă să piardă atât teritoriul, cât și identitatea națională.
„Este cea mai profundă tragedie pe care o poate suferi o națiune, o statalitate sau o comunitate”, a declarat pentru AFP Mohamed Nasheed, fost conducător al Maldivelelor.
Date alarmante ale experților în climate
Potrivit evaluărilor experților ONU în domeniul climatic, nivelul oceanelor a crescut deja cu între 15 și 25 de centimetri de la începutul secolului al XX-lea, iar această tendință se accelerează, în special în zonele tropice. În cazul continuării acestei evoluții, oceanele s-ar putea ridica cu aproape un metru în jurul arhipelagurilor din Pacific și Oceanul Indian până la sfârșitul secolului.
O situație fără precedent în istorie
Deși în trecut unele state au fost eliminate în urma conflictelor, istoria nu consemnează cazuri în care națiuni să fi fost complet distruse din cauza creșterii nivelului mediului marin sau a fenomenelor meteorologice extreme, observă Sumudu Atapattu de la Universitatea Wisconsin din Madison.
Un studiu al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU indică faptul că cinci națiuni – Maldive, Tuvalu, Insulele Marshall, Nauru și Kiribati – ar putea deveni improprii pentru a locui până în 2100, generând circa 600.000 de refugiați climatici fără cetățenie.
În Maldive, autoritățile au implementat proiecte ambițioase de adaptare. Insula artificială Hulhumalé, situată în apropierea capitalei Malé, adăpostește aproximativ 100.000 de locuitori și se află la 2 metri deasupra nivelului mării, fiind practic dublul înălțimii majorității insulelor locuite. Acest proiect reprezintă unul dintre cele mai ample eforturi de adaptare la schimbările climatice, având infrastructură avansată, sisteme de drenaj îmbunătățite și măsuri de protecție costieră.
De ce se scufundă Tuvalu
Vulnerabilitatea Tuvalui față de schimbările climatice, în special la creșterea nivelului mării, se datorează caracteristicilor sale geografice, scrie Earth.org. Componența sa de nouă atoli și insule de corali joase îl face expus riscului dublu: încălzirii globale și topirii ulterioare a calotelor glaciare și ghețarilor. Grupul interguvernamental pentru schimbări climatice (IPCC) semnalează o creștere accelerată a nivelului oceanelor la nivel global, care afectează în special națiunile insulare mici.
Pe lângă creșterea nivelului apei, Tuvalu devine tot mai afectat de fenomene meteorologice din ce în ce mai frecvente și severe, precum cicloanele și valurile de furtună. Aceste evenimente agravază echilibrul fragile al ecosistemelor insulei, punând în pericol traiul locuitorilor săi.
Implicații pentru viitor
Scufundarea insulei Tuvalu are consecințe majore pentru comunitatea globală și servește ca un avertisment pentru posibilele evoluții dacă nu se implementează măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice. Dispariția acesteia nu doar că va consuma populația, ci va și anula întreaga moștenire culturală și istorică a țării.
Provocarea redefinirii conceptului de stat
Convenția de la Montevideo din 1933 precizează clar elementele fundamentale ale unui stat: un teritoriu delimitat, o populație stabilă, un guvern funcțional și capacitatea de a menține relații internaționale. Dispariția teritoriului sub ape compromite minim unul dintre aceste piloni esențiali.
„Trebuie să înțelegem că statalitatea reprezintă o construcție juridică creată pentru nevoile dreptului internațional. Ca urmare, trebuie să putem concepe o nouă formă juridică care să includă aceste state fără teritoriu”, argumentează Atapattu.
Insulele Marshall, un plan de supraviețuire inovator și costisitor
În Insulele Marshall, o serie de sondaje evidențiază o dorință comună: majoritatea locuitorilor nu intenționează să părăsească țara. Din cei intervievați, 99% resping ideea de a abandona insula în fața schimbărilor climatice. „Nu intenționez să plec, vreau să lupt și să răzbat”, afirmă Alson Kelen, expert în navigație tradițională și construcția de canoe.
Autoritățile orașului Majuro lucrează la implementarea unui plan de protecție. În capitală, se consolidează aeroportul situat la altitudini joase, iar în zonele rurale se construiesc diguri maritime, cooperative de pescuit și zone marine protejate pentru a întări comunitățile împotriva creșterii nivelului mării, secetei și insecurității alimentare.
Planul de adaptare prevede și o etapă de selecție a atolilor care vor fi prioritizate pentru protecție, iar resursele vor fi alocate acestora. Comunitățile din alte zone trebuie să se adapteze sau să se mute către zonele protejate.
Inițiativa „Nările în Ascensiune”
Proiectul „Nările în Ascensiune” este susținut de mai multe guverne din Pacific și urmărește recunoașterea internațională a statutului de națiune, chiar dacă pământul va fi acoperit de apă. Prim-ministrul Tuvalu, Kausea Natano, explică: „Vrem să fim recunoscuți drept națiune și în condițiile în care pământul nostru dispare, pentru a păstra identitatea noastră.”
Specialiștii caută moduri de a opera aceste state de tip nou, în care teritoriul poate fi relocat, iar cetățenii răspândiți în alte părți, în timp ce structurile guvernamentale rămân în același stat sau sunt relocabile.
Implementarea acestor concepte necesită o declarație politică din partea ONU și un acord între statul vulnerabil și o națiune gazdă, facilitând găzduirea guvernului în exil, similar cu o ambasadă permanentă. Cetățenii ar putea beneficia de dublă cetățenie, locuind în țara gazdă sau în alte state.
