Reducerea contingentului militar american din România, un eveniment politic important, atrage atenția experților în relații internaționale.
Presa americană dezvăluie intenția Pentagonului de a retrage până la 10.000 de militari din România, Polonia și alte state est-europene. Această informație, deocamdată neconfirmată oficial, ridică semne de întrebare asupra angajamentului american în regiune.
„Retragerea militarilor nu exclude implicarea americană”
În prezent, aproximativ 1.500 de militari americani sunt desfășurați în România. Cel mai mare contingent, aproape 1.000 de militari, este staționat la baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Numărul exact variază în funcție de rotațiile periodice, care au loc la intervale de câteva luni.
La baza de la Deveselu sunt aproximativ 200 de militari implicați în sistemul antirachetă Aegis Ashore, iar la baza aeriană de la Câmpia Turzii se mai află peste 100 de militari.
„Este dificil de oferit informații oficiale. Recent s-a desfășurat ceremonia de rotație a forțelor americane la Kogălniceanu, ceea ce sugerază continuarea prezenței… 10.000 de militari înseamnă toate forțele din Europa de Est și este un număr contestat. Tot mai discută și despre perioada. 10.000 de militari pe parcursul unui an sau doi ani?”, a explicat Claudiu Degeratu, expert în relații internaționale.
Expertul a subliniat că prezența militară americană în România nu este permanentă, ci periodică, prin rotație. O posibilă diminuare a contingentului ar semnifica o reducere a personalului american aflat în rotație în țara noastră.
„Militarii nu sunt aici pe bază permanentă, ci rotațională. Numărul lor fluctuează din șase în șase luni, în funcție de exerciții și misiuni planificate. O reducere de, să spunem, 50% a prezenței rotaționale nu modifică structura strategică fundamentală. Retragerea totală, puțin probabilă în opinia mea, are un impact major asupra securității naționale și a descurajării agresiunii în Europa de Est.”, a menționat Degeratu.
„Retragerea militarilor nu exclude prezența americană în țară, dat fiind că mai există și unități americane de drone la Câmpia Turzii, și sistemul antirachetă de la Deveselu. Acolo nu vorbim de soldați, ci de sisteme de apărare”, a adăugat expertul.
Un scenariu de retragere și închidere a sistemului de la Deveselu pare improbabil pentru expert. Cred că e o reducere parțială, în condițiile rotației actuale.”, a punctat acesta.
„România va trebui să adapteze strategia de apărare”
O reducere substanțială a contingentului militar american ar obliga România la o adaptare a strategiei naționale de apărare. Un astfel de scenariu ar avea un vast impact asupra Alianței Transatlantice, ca urmare a necesității de completare a golului militar rămas pe flancul estic al Europei. Franța ar fi, cel mai probabil, desemnată să mărească prezența trupelor NATO în zonă.
Pe de altă parte, o discuție bilaterală România-Statele Unite este crucială în abordarea eventualelor probleme derivate din modificarea prezenței militare americane.
„În toamnă, sau înainte dacă evoluția o va cere, este necesară o discuție bilaterală privind impactul eventual asupra mecanismelor de garantare a securității stabilite în acordul strategic”, a mai spus Degeratu.
„Solidaritatea aliată este afectată”
O potențială retragere a trupelor americane are implicații strategice asupra NATO. Aceasta ar putea forța accelerarea trimiterii de trupe de către aliați pentru a compensa lipsa forțelor americane. Impactul pe termen lung asupra solidarității aliate este clar vizibil.
Pentagonul se află, în prezent, în discuții referitoare la o posibilă retragere a unui număr semnificativ de militari americani din Europa de Est, inclusiv din România.
Posibilele măsuri de reducere se referă la cei 20.000 de militari desfășurați în 2022 pentru a sprijini securitatea țărilor vecine Ucrainei, după invazia rusă. În prezent, cifrele sunt încă subiect de discuție, dar propunerea ar putea implică eliminarea unei părți importante din aceste forțe, scrie NBC.
