Fondul valutar al României, la 30 aprilie 2025, a atins 62,41 miliarde de euro, în creștere față de 61,99 miliarde de euro înregistrate la 31 martie 2025. Rezervele totale, incluzând aurul, au crescut de la 71,5 la 72,02 miliarde de euro. Rezerva de aur a rămas stabilă la 103,6 tone și este evaluată la 9,61 miliarde de euro.
La 30 aprilie 2025, rezervele internaționale ale României (valute și aur) au totalizat 72,02 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o creștere față de 71,5 miliarde de euro înregistrate la sfârșitul lunii anterioare.
Verificări periodice ale rezervelor de aur
Există o procedură anuală de verificare a rezervelor de aur, inclusiv a autenticităţii şi a greutăţii acestora. Specialiştii efectuează verificări în subsolurile unor bănci centrale internaţionale, printre care Bank of England.
Plata obligaţiunilor publice, exprimate în valută și garantate de Ministerul Finanțelor, scadente în luna mai 2025, se ridică la aproximativ 436 milioane de euro, potrivit Băncii Naționale a României.
Dintre cele 103,6 tone de aur din rezervele României, 61,2 tone sunt depozitate la Banca Angliei. O echipă a Băncii Naționale efectuează anual o verificare a aurului.
Reprezentanții Băncii Naționale au precizat pentru o sursă informațională că, anual, experții verifică fizic aurul din rezerva națională, inclusiv cântărirea, verificarea purităţii şi întocmirea unui raport.
În 1944, România avea o rezervă record de aur, de circa 244 de tone, depășind cu mult nivelul actual. Aurul era depozitat la bănci centrale din diferite țări europene și la FED.
Înainte de Primul Război Mondial, rezervele de aur ale țării au atins un maxim de 143 de tone. Aceste cantități impresionante de aur sunt legate de măsuri economice din perioada neutralității, cum ar fi taxele de export la cereale.
După cel de-al Doilea Război Mondial, România a pierdut o parte semnificativă din rezervele sale de aur, transferate într-un mod controversat către fosta Uniune Sovietică.
O altă parte din rezerva națională de aur a fost cheltuită pentru achiziționarea de mărfuri importate.
O decizie politică a generat o pierdere a rezervei de aur pentru achiziționarea de cereale.
O altă cauză a diminuării rezervelor de aur a fost necesitatea de a procura armament, sub presiunea unei puteri externe.
Achiziţionarea de armament, la impunerea unei forţe străine, a necesitat un important transfer de aur.
Plata pentru achiziţii militare şi pentru sancţiuni post-belice, s-a realizat în parte cu aur. Deasemenea s-au plătit licenţe tehnologice.
Ungaria deţine mai mult aur decât România
Ungaria a depășit România la rezervele de aur după achiziționarea unui volum de 14,5 tone de aur în 2024, devenind o ţară cu resurse financiare şi materiale crescute. Mai multe ţări îşi consolidează rezervele de aur în prezent.
România deține 103,6 tone de aur, 61 de tone (aproximativ 59%) fiind depozitate în seifurile Băncii Angliei. Pe plan global, ţara ocupă poziţia 39 în topul rezervelor de aur, cea de-a 6-a poziţie în regiunea Europei de Est.
Țări fără rezerve de aur
Unele țări, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Germania, Italia și Franţa, au rezerve importante de aur.
Însă, o parte din statele lumii nu dețin aur în rezerve.
Norvegia și Canada sunt exemple de țări care nu mai dețin rezerve de aur.
Alte țări care nu au rezerve de aur includ Croația, care a vândut rezervele anterioare din motive economice. Motivul principal este caracterului volatil al pieței aurului şi comparativ favorabil al dobânzilor fixe.
Banca Naţională a României nu a cumpărat aur de la data de 2002, prioritizând alte obiective.
