Intrarea a circa două miliarde de euro în rezervele valutare, în august, a diminuat ponderea datoriei externe pe termen scurt a României la 77% din rezerve, după ce în martie aceeași pondere a fost apropiată de 90%, conform datelor Băncii Centrale.
Deși nu există o obligație legală privind depășirea datoriei externe pe termen scurt de către rezervele valutare, această practică este considerată esențială pentru stabilitatea economică, în special în economiile în curs de dezvoltare.
Regula Guidotti-Greenspan
Mulți experți și organizații internaționale recomandă regula Guidotti-Greenspan, care susține că rezervele valutare ale unei țări ar trebui să fie cel puțin egale cu datoria externă pe termen scurt. Această regulă este un indicator vital al capacității unei țări de a face față șocurilor economice sau panicilor financiare.
Motivul este că țările au nevoie de suficiente rezerve pentru a rezista unei retrageri masive de capital străin în perioade scurte.
Puține piețe emergente au respectat această regulă. România a înregistrat o încălcare a acestei reguli în timpul crizei financiare din 2008.
Atractivitatea datoriei pe termen scurt a fost crescută atunci când aceasta a oferit economii la costul împrumuturilor. Unele țări se bazează pe piețele externe sau pe datorii pe termen scurt din lipsa unei reputații solide pentru împrumuturi pe termen lung la nivel intern. Acumularea de rezerve a necesitat renunțarea la oportunități atractive de consum și investiții.
Regula își trage numele de la Pablo Guidotti, fost ministru adjunct al finanțelor din Argentina, și Alan Greenspan, fost președinte al Rezervei Federale a Statelor Unite. Guidotti a formulat pentru prima dată regula într-un seminar G-33 în 1999, iar Greenspan a promovat-o într-un discurs la Banca Mondială. Cercetări ulterioare au demonstrat că raportul dintre rezerve și datoria externă este un indicator relevant al unei posibile crize financiare.
De ce contează depășirea datoriei pe termen scurt
Protecție la lichiditate: Dacă rezervele valutare acoperă datoria externă pe termen scurt, riscul unei crize cauzate de refuzul creditorilor de a prelungi împrumuturile și retragerea rapidă a capitalului este redus.
Încrederea piețelor: Menținerea acestui nivel transmite investitorilor internaționali un semnal de stabilitate financiară. Scăderea rezervelor sub acest nivel trimite un semnal de vulnerabilitate, crescând riscul atacurilor speculative asupra monedei sau economiei.
Gestionarea crizelor: În cazul unei crize, când datoria pe termen scurt nu poate fi reînnoită, rezervele suficiente permit țării să-și achite obligațiile fără intervenții drastice.
Sprijin empiric și de politici: Regula a câștigat importanță după criza asiatică, iar studiile demonstrează că țările care respectă pragul au o vulnerabilitate mai redusă la crizele financiare și valutare.
Evoluții în strategia de gestionare a rezervelor BNR
FMI și băncile centrale folosesc această proporție dintre datori și rezerve ca indicator principal pentru adecvarea rezervelor atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat.
Raportul anual recent al Băncii Naționale a României (BNR) relevă o schimbare semnificativă în strategia de gestionare a rezervelor valutare, cu o creștere substanțială a expunerii pe dolarul american, pe seama euro și a altor monede.
Această modificare strategică, alături de diminuarea deținerilor de numerar, a generat un profit notabil de aproape 4 miliarde de lei în 2024, depășind cu 1,4 miliarde de lei rezultatul anului trecut.
Redimensionarea portofoliului: dolarul capătă importanță
În 2024, BNR și-a dublat expunerea pe dolarul american în cadrul rezervelor valutare. Această adaptare reflectă o evaluare a condițiilor pieței internaționale și a randamentelor oferite de diferite monede.
Portofoliile denominate în dolari SUA au generat un randament anual de 4,89%, depășind randamentul de 3,58% obținut din portofoliile în euro.
Deși euro își păstrează ponderea dominantă în totalul rezervelor valutare (50,8% la sfârșitul anului 2024), ponderea dolarului american a atins 26,3%, conform noilor parametri strategici ai BNR, care permit o expunere pe dolari între 10% și 35%.
Diversificarea a fost evidentă și în investițiile în alte valute, cu randamente anuale solide înregistrate pentru lire sterline (4,68%), coroane norvegiene (3,59%), dolari canadieni (5,11%) și dolari australieni (4,24%). În schimb, deținerile în yeni japonezi, yuani chinezești și dolari neozeelandezi au generat randamente mai modeste.
