Candidatul independent Călin Georgescu și Elena Lasconi – candidată din partea Uniunii Salonul România (USR) – s-au plasat, surprinzător, pe primele două poziții în urma primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat în data de 24 noiembrie 2024. Proiectiile și sondajele de opinie s-au dovedit a fi nu doar nesatisfăcătoare, ci și eronate, iar cei mai dezavantajați ai scrutinului au fost social-democratul Marcel Ciolacu și liderul AUR, George Simion.
Imprevizibilul rezultat electoral a fost atât de impresionant încât România a fost lovită de un „tsunami” politic ale cărui reverberații nu s-au potolit nici până în prezent.
Marcel Ciolacu, poziționat abia pe locul al treilea în clasamentul prezidențiabililor, și-a anunțat demisia – pe 25 noiembrie 2024 – din funcția de președinte al Partidului Social Democrat (PSD), în timp ce presa internațională a subliniat că alegerile prezidențiale din țara noastră au avut un „impact șocant”.
- După ce Călin Georgescu a obținut victoria în primul tur al alegerilor prezidențiale, au apărut rapid întrebări.
- Candidatul independent a fost acuzat că a „deturnat startul” pe TikTok, iar contracandidații săi s-ar fi aflat în dezavantaj.
- Cu toate acestea, pe data de 25 noiembrie 2024, președintele Klaus Iohannis a transmis – printr-un comunicat – că nu a primit informații din partea serviciilor secrete despre promovarea lui Călin Georgescu pe rețele sociale.
Gândul oferă o cronologie a evenimentelor tensionate ce au avut loc după publicarea rezultatelor finale ale turului întâi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024.
Totul s-a încheiat, pe 6 decembrie 2024, cu anularea scrutinului de către Curtea Constituțională a României (CCR), cu doar 2 zile înainte de turul al doilea, iar confruntarea dintre Călin Georgescu și Elena Lasconi nu a mai avut loc.
26 noiembrie 2024. Elena Lasconi anticipa o majoritate parlamentară formată din Forța Dreptei, PMP și REPER
După publicarea de către Biroul Electoral Central a rezultatelor finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale, a început o dispută acerba între Elena Lasconi – reprezentantă USR – și Călin Georgescu.
Lasconi susținea că Georgescu este un „adorator deschis al lui Putin” și avertiza cu privire la riscul ca „extremiștii” să obțină controlul în România. Elena Lasconi a cerut o alianță pro-NATO și pro-UE în concurență cu Călin Georgescu.
- Ludovic Orban (Forța Dreptei), Eugen Tomac (PMP), Ramona Strugariu și Dragoș Pâslaru (REPER) și-au exprimat susținerea necondiționată pentru Elena Lasconi în turul decisiv al alegerilor.
- Mircea Geoană și-a declarat, de asemenea, în mod ferm, sprijinul pentru Lasconi.
- PNL, prin Emil Boc și Bolojan, s-au poziționat alături de Elena Lasconi.
- Singurele excepții au fost PSD și UDMR, care au precizat că așteaptă rezultatul parlamentarelor înainte de a lua o decizie.
Atunci, Elena Lasconi era convinsă că poate construi o majoritate parlamentară în colaborare cu Forța Dreptei, PMP și REPER, considerând că cel mai mare „pericol” vine din partea lui Călin Georgescu.
Simultan, Călin Georgescu declara că își dorește încetarea conflictului din Ucraina, dar lansează acuzații dure la adresa Elenei Lasconi. Candidatul independent, poziționat în fruntea voturilor după turul întâi, avertiza că „se cere poporului român, prin doamna Lasconi, să se implice în războiul din Ucraina”.
Călin Georgescu sugera că Elena Lasconi ar fi fost de acord cu intrarea României în conflict, urmând directivele NATO și ale Uniunii Europene în totalitate.
„Am observat că doamna Lasconi a făcut o declarație de război, nu doar împotriva mea, ci și împotriva țării. Germania a anunțat că se pregătește de conflict militar, iar doamna Lasconi, ca reprezentant al partidelor controlate, a spus același lucru, adăugând că va respecta orice solicitare a NATO și UE. Dar cum e posibil să respecți totul?” În felul acesta, se cere poporului român, prin doamna Lasconi, să intre în războiul din Ucraina”, a afirmat Georgescu.
Călin Georgescu a afirmat că pledoaria sa este pentru încetarea războiului din Ucraina.
„Războiul din Ucraina trebuie să fie stopat urgent. În opinia mea, este nevoie de o strategie pentru pace, nu pentru conflict”, a menționat Georgescu.
26 noiembrie 2024. Marcel Ciolacu despre campania pe TikTok a lui Georgescu: „Follow the money”
Controversele legate de promovarea electorală a lui Călin Georgescu pe TikTok au continuat. Premierul Marcel Ciolacu a acuzat că fondurile pentru campanie provin din surse „externale” și a solicitat investigații privind finanțarea.
„Am înțeles modul în care s-au utilizat resursele. Este obligatoriu să urmărim sursa de finanțare, „Follow the money”. Toate partidele au respectat legea în ceea ce privește cheltuielile online, dar în cazul lui Georgescu bugetul depășește limitele stabilite. Aceasta indică o finanțare externă. Nu este treaba mea, ci a autorităților competente. Eu nu sunt procuror sau judecător. Eu am trăit în perioada comunistă și nu cred că trebuie să stabilim astfel de precedente”, a declarat Marcel Ciolacu.
26 noiembrie 2024. Reacția MAE după ce ascensiunea lui Georgescu a stârnit îngrijorare în Occident
Ministerul de Externe și-a exprimat poziția în fața numeroaselor „îngrijorări internaționale” generate de rezultatele alegerilor prezidențiale din România.
Oficialii MAE au subliniat că „România reafirmă angajamentul față de valorile democratice”.
„România susține ferm valorile democratice, drepturile omului, egalitatea de gen, combaterea antisemitismului, xenofobiei și oricărei forme de discriminare. Politicile externe ale României sunt inseparabile de apartenența la spațiul de libertăți și drepturi garantat de statutul de țară membră a Uniunii Europene și NATO”, a transmis MAE în data de 26 noiembrie 2024.
26 noiembrie 2024. Proteste anti-Georgescu în mai multe orașe: București, Timișoara, Sibiu, Brașov, Iași și Constanța
Mii de persoane au manifestat împotriva lui Călin Georgescu în diverse localități ale țării. Dezafectat ca „filo-rus”, candidatul independent a devenit subiectul criticilor după campania electorală controversată, iar disputele pe TikTok au continuat.
În presa internațională, Elena Lasconi este descrisă drept o „candidat reformist”, în timp ce Călin Georgescu, conform politico, era considerat „candidatul venit de nicăieri”.
România se împarte rapid în două tabere: pro-Lasconi și pro-Georgescu. Se accentuează ideea că țara s-ar putea izola de Europa și s-ar apropia de Rusia dacă Georgescu va fi ales președinte.
„Alegerile din România s-au transformat într-o confruntare neașteptată pentru această țară cu 19 milioane de locuitori, membră a UE și NATO, după ce Călin Georgescu, un naționalișist de extremă dreaptă, necunoscut până acum, cu înclinații pro-ruse, a câștigat primul tur de voturi, pe bază de campanie pe TikTok”, remarcă Politico.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Întrebări din presa internațională: A fost președintele Nicușor Dan complice la anularea scrutinului prezidențial din 2024?
- Imediat după numirea în funcția de secretar de stat la ministerul lui Pîslaru, cumnata fostului ministru Drulă a solicitat decontarea cheltuielilor pentru locuință și transport din fonduri publice. Gândul publică documentul. Alina Gîrbea are și apartament în Belgia
- Fiul fostului ministru Tudorel Toader acuzat de șantaj și hărțuire sexuală. Fostul ministru reacționează: „Este josnic să lovești un om atacându-i copilul”
- Dezvăluiri despre planurile fostului președinte Băsescu. „Are boală pe ei. O să iasă la o perdeluță și o să râdă: Ha ha ha. Asta e pohta ce-am pohtit”
- Sinecuri în Guvernul Bolojan. Astăzi pentru USR. Fosta jurnalistă Ioana Răduca, șefa de comunicare a USR în mandatele lui Drulă și Lasconi, a fost numită de ministrul Economiei în Consiliul de Administrație al Orange, unde statul are 20% din acțiuni. Răduca nu are experiență în telecomunicații. Află salariul în noua funcție
