Alexandru Rafila / Mălina Norocea
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că timpul de așteptare de două săptămâni sau o lună pentru o programare la rezonanță magnetică nucleară (RMN) este o perioadă „normală”. „În țara noastră, timpul de așteptare este redus. Am discutat cu colegi care lucrează, de exemplu, în Regatul Unit, unde așteptările sunt de șase luni”, a spus Rafila.
În cadrul emisiunii Insider politic, difuzată sâmbătă pe Prima TV, ministrul Sănătății a fost întrebat despre motivele pentru care românii așteaptă mult pentru o programare la RMN în sistemul public de sănătate.
„Întârzierile la programarea unor investigații medicale sunt o regulă generală. La noi, timpul de așteptare este mai scurt. Astfel, așteptarea de două săptămâni sau o lună pentru o afecțiune cronică sau degenerativă este normală. Am discutat cu colegi din străinătate, de exemplu din Regatul Unit, unde așteptările pot ajunge chiar și la șase luni. În cazuri acute, cum ar fi un accident vascular cerebral, se aplică proceduri rapide de investigații.”, a răspuns el.
„Un alt aspect important, dar adesea neglijat, este că pacienții caută deseori un anumit medic, nu neapărat un spital anume. Această preferință nu este întotdeauna posibilă. Pacientul se adresează spitalului, iar medicul disponibil îl consultă. Pentru accesul preferențial la un medic specific sau la investigații rapide, există soluții prin asigurări medicale complementare. Practic, așa funcționează sistemele de sănătate din majoritatea țărilor, mai ales având în vedere contribuțiile financiare la sistemul medical.”, a mai afirmat ministrul.
Sistemul național de sănătate are 17 milioane de asigurați și puțin peste 6,6 milioane de contribuabili, ceea ce ridică o problemă de sustenabilitatea financiară a sistemului, conform unui studiu recent.
Peste 10 milioane de asigurați nu contribuie la sistem.
Contribuțiile la asigurările de sănătate acoperă aproximativ 40% din cheltuielile totale de sănătate din România și circa 60% din cheltuielile publice de sănătate, conform unui consultant în politici de sănătate. Cu toate acestea, în niciun sistem de sănătate contribuțiile nu acoperă în totalitate cheltuielile.
În privința categoriilor de asigurați care nu aduc contribuții, acestea nu generează venituri, fiind deci nerelevante din punct de vedere fiscal. Cu toate acestea, în majoritatea țărilor europene, inclusiv în statele vecine României, pensionarii sunt impozitați pentru a contribui la sistemul de sănătate.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a declarat că până la sfârșitul lunii iunie va propune Guvernului un plan pentru eficientizarea cheltuielilor instituției.
În acest context, s-a discutat despre posibilitatea ca anumite categorii de pensionari să contribuie la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
“Ne gândim la extinderea bazei de contribuții pentru FNUASS. Sunt anumite categorii care ar trebui incluse pentru o mai bună echitate socială. De exemplu, anumite categorii de co-asigurați. Anumite pensii mari, peste o anumită valoare, (…) cele mari și foarte mari, peste 3.000-4.000 lei”, a declarat oficialul.
