Europa urmărește cu atenție evoluțiile legate de planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu figurează în aceste inițiative, discuții sau negocieri, chiar dacă – după cum evidențiază și celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval prezentată la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de conflictul de la frontieră.
Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și specialist în domeniul serviciilor de intelligence, a analizat pentru GÂNDUL de ce România – având cea mai extinsă frontieră cu Ucraina, comunitate românească numerosesă și vulnerabilă în țara vecină – nu este prezente la masa negocierilor de la Geneva privind planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Ex-șef al SIE explică că, deși pentru România preocuparea este imediată, țara noastră nu s-a comportat niciodată ca un actor relevant și, implicit, nu a fost privită ca atare în această dezbatere.
Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu”
Contextul internațional actual și poziția României ne amintește de o vorbă a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pe securitate națională al președintelui Carter, care afirma că nu contează doar apartenența, ci și modul în care un stat își valorifică oportunitățile.
„Da, veți fi acceptați în NATO, și probabil și în UE, dar nu asta e suficient. Esențial e să fiți la masa negocierilor. Pentru că, dacă nu sunteți la masă, deveniți un element în meniu”, a fost replica lui Brzezinski, citată de Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, care susține că această expresie i-a rămas întipărită în memorie.
Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, despre planul de pace al lui Trump / Marian Ilie / Mediafax Foto
Planul lui Trump a inflamat spiritele. Reprezentanții Ucrainei, Uniunii Europene și SUA, vor participa mâine la întâlnirea de la Geneva
- Potrivit relatărilor din presa internațională, situația devine tot mai complicată – în timp ce Donald Trump îi transmite un ultimatum lui Zelenski să accepte planul său de pace, europenii au discutat sâmbătă la G20 un plan paralel pentru Ucraina. (Materialul complet AICI)
De asemenea, întâlnirea dintre reprezentanții UE, SUA și Ucraina pe tema planului de pace se va desfășura duminică la Geneva, conform informațiilor transmise de DPA, citând surse din Germania.
Volodimir Zelenski a confirmat că a semnat decretul de constituire a delegației ucrainene pentru negocierile din Elveția și a aprobat toate directivele necesare.
Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni duminică la Geneva
Silviu Predoiu: „România a fost doar un executant fidel și necondiționat al deciziilor de la Bruxelles”
Viitorul securității regionale, negociat fără România?
„Pentru România, prioritatea este imediată. Dacă marile puteri propun planuri și noi rămânem spectator, riscăm să descoperim prea târziu că viitorul securității regionale și al nostru a fost negociat fără implicarea noastră. De aceea, România trebuie să-și clarifice poziția: dorim o pace, chiar dificil de obținut, dar cu garanții solide? Sau preferăm un conflict prelungit la frontiere? Evitarea unui răspuns clar nu este o soluție. Este, de fapt, o altă formă de a fi irelevant. România a fost mereu un executant fidel și necondiționat al deciziilor venite de la Bruxelles sau Washington, atâta timp cât acestea erau în concordanță cu interesul său.
Astfel, când cele două centre de putere se află în conflict, încearcă să evite betonarea diferențelor, pentru a nu provoca nemulțumiri. Este dificil să fii invitat la discuții dacă, în trecut, ai acceptat orice propunere fără a ridica privirea. În condițiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, și o comunitate românească vulnerabilă în statul vecin, este total ireal să susții că poziția României în conflictul din Ucraina coincide cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franței.
Da, acceptăm și respectăm poziția Uniunii Europene, dar numai după o negociere onestă, în care se asigură și interesele României. Pentru aceasta, avem nevoie de lideri competenți și hotărâți, nu de figuri inutile sau inapte. România trebuie să aibă o voce clară, bine articulată și în concordanță cu securitatea și responsabilitățile sale regionale. Cum lipsa acestei voci a făcut ca țara să nu fie invitată și să nu fie consultată, nu putem echivala cu implicare sau influență”, a explicat generalul (r) Silviu Predoiu.
„O pace imperfectă pentru a preveni un conflict de amploare”
Ce alternative sunt azi la o pace justă?
„Am repetat de mai multe ori: o pace corectă, dacă a fost posibilă vreodată, astăzi nu mai este. Singurele opțiuni reale sunt, din păcate, o pace incompletă sau un război prelungit, cu riscul extinderii conflictului și în altă zonă, eventual chiar la nivel continental, inclusiv nuclear. În această situație, poziția Statelor Unite trebuie înțeleasă în contextul strategiei globale. Administrația Trump, cu stilul său pragmatic și comercial, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri războiul, înainte ca acesta să devină de nesuportat.
Iar dacă SUA își asumă explicit o pace neideală, este permis să le permitem să acționeze astfel, fiind, de fapt, o opțiune pe care și Uniunea Europeană o poate accepta, însă cu condiția ca astfel de decizii să fie însoțite de angajamente clare. Kievul poate și trebuie sprijinit în continuare, dar sprijinul nu trebuie să însemne continuarea conflictului. Poate include și suport pentru pace.
Liderii europeni trebuie să recunoască că decizia finală aparține ucrainenilor
Europa poate interveni suplimentar, în mod progresiv, adaptând politicile, iar eforturile financiare comune trebuie să se concentreze pe un program serios de reconstrucție a Ucrainei. Deși scenariul ideal nu mai pare real, această opțiune devine tot mai apropiată. În acest context, propunerea lui Trump nu este ușor de acceptat – mai ales după ce liderii europeni, în colaborare cu administrația Biden, au blocat în martie 2022 negocierile de pace de la Istanbul, care ar fi oferit Kievului condiții mult mai favorabile și ar fi evitat pierderi de vieți umane și distrugeri majore.
Probabil acesta este motivul pentru care statele europene discută acum, la G20, un plan alternativ sau un cadru de negociere paralel, încercând să câștige timp și să sprijine Ucraina în evitarea cedărilor dramatice. Liderii europeni sunt motivați de bune intenții, dar trebuie să recunoască că decizia finală aparține ucrainenilor, nu lor. Realitatea de pe teren este clară, doar luna trecută, 21.000 de militari ucraineni au dezertat, iar sondajele indică o creștere a celor care preferă o pace negociată, chiar și cu pierderi teritoriale. Aceste semnale trebuie luate în considerare în procesul decizional”, a explicat fostul director SIE.
„Confruntarea celor două perspective asupra finalizării războiului”
Planul de pace în paradigmă Trump versus Europa
„Nu asistăm doar la un dezacord transatlantic, ci la o confruntare a două moduri esențiale de a înțelege soluționarea conflictului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și implicațiile acestora. Administrația Trump pare să insiste pe impunerea unei păci inechitabile, pentru a încheia rapid războiul și a evita o escaladare dificil de controlat. Europa, pe de altă parte, ezită între principii și realitate, fără a avea curajul de a contura clar soluțiile concrete pe care le susține.
Percepția de „Trump versus Europa” nu trebuie interpretată ca o coliziune directă: de fapt, cele două paralele funcționează în realități diferite. Europa reacționează cu incertitudine, fiind prinsă între angajamentele asumate în 2022, în timp ce SUA, eliberate de constrângerile poziției administartive Biden, decid independent.
Donald Trump și Ursula von der Leyen. Planul de pace întreating
SUA: „Dacă Ucraina nu acceptă planul de pace actual, următorul va implica condiții mult mai dure”
Statele Unite au transmis aliaților europeni că, în cazul în care Ucraina nu va accepta planul de pace al lui Donald Trump, va fi oferit ulterior un plan cu condiții mai stricte, relatează The Guardian.
Anterior, Daniel Driscoll, noul reprezentant al SUA pentru Ucraina, a afirmat ambasadorilor NATO că „orice înțelegere nu este perfectă, dar trebuie realizată cât mai repede”.
Ucraina și planul de pace al lui Trump / Sursa FOTO: Profimedia
Planul secret al lui Trump, dezvăluiri din spatele ușilor închise
Administrația Trump a lucrat în secret, în consultare cu Rusia, la dezvoltarea unui nou plan pentru încheierea conflictului din Ucraina, au declarat oficiali americani și ruși pentru Axios. Planul american, format din 28 de puncte, este inspirat din succesul președintelui Trump în medierea unui acord în Gaza.
Donald Trump a propus un plan în 28 de articole, elaborat în secret de către echipa sa timp de câteva săptămâni, consultându-se cu ambasadorul rus Kirill Dmitriev și oficiali ucraineni, conform dezvăluirilor unui oficial de rang înalt.
Conform NBC News, pentru dezvoltarea planului au fost implicați trimisul special al lui Trump, Steve Whitkoff, vicepreședintele J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio și ginerele președintelui, Jared Kushner.
- Planul vizează garantarea securității ambelor părți pentru o pace durabilă, incluzând ceea ce Ucraina dorește și are nevoie pentru stabilitatea pe termen lung.
- Implementarea presupune concesii din partea Kievului, precum limitarea capacității militare și cedarea teritoriilor, după cum relatează Politico.
- Conform oficialilor, planul se bazează pe propunerile ambelor tabere și include renunțarea Ucrainei la NATO pentru câțiva ani și interzicerea desfășurării forțelor de menținere a păcii străine în interiorul țării, conform The Wall Street Journal.
- Rusia ar urma să controleze Donbasul în schimbul unei chirii plătite Ucrainei, precum și să nu mai atace Ucraina sau alte țări europene, promisiuni garantate legal, conform Telegraph.
Întrebări vechi despre noile planuri pentru Ucraina
Planul în 28 de puncte, rezultat din discuții secrete între SUA și Rusia, a reactivat temerea că Ucraina nu este inclusă cu adevărat în procesul de decizie privind viitorul său. Acordul presupune cedarea de teritorii, reducerea numărului de militari ucraineni și restricții privind armele cu rază lungă.
De asemenea, planul ar opri desfășurarea de trupe străine, ar înceta asistența militară americană și sistemele de arme și ar limita participarea diplomatică internațională în Ucraina. Oficiali ucraineni au respins planul, iar Rusia neagă cunoașterea despre acesta. Donald Trump nu a făcut comentarii, dar a menționat recent că i-a spus lui Putin: „Lasă-mă să rezolv nenorocitul tău de război.”
Colaj foto: Gândul
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Află ce înseamnă pentru România și Europa planul de pace al lui Trump privind Ucraina, explică fostul șef al spionajului românesc și un fost consilier prezidențial: „Este vorba despre evitarea unei catastrofe totale” / „Bucureștiului îi va fi foarte greu să recupereze pașii înapoi”
- Un fost șef al Stat Major al Armatei analizează pentru Gândul cei patru piloni ai planului secret de pace al lui Trump: „Moment critic pentru România” / „Poate fi sfârșitul carierei politice pentru Zelenski”
- Ce înseamnă pacea în Ucraina. Planul lui Trump – Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine la Geneva pentru discuții despre planul de pace
