Guvernul a adoptat în primă lectură, joi, propunerea legislativă pentru instituirea unui sistem de supraveghere extinsă asupra activităților companiei Lukoil din România, precum și numirea unui responsabil pentru monitorizare și alte măsuri necesare pentru implementarea eficiente a acestei supravegheri.
Procedura sancțiunilor
Proiectul legislativ a fost inclus pe agenda Executivului după ce România a actualizat cadrul legal pentru sancțiuni internaționale, prin Ordonanță de Urgență adoptată pe 2 decembrie, elaborată de Ministerul Afacerilor Externe și pusă în transparență publică.
Analiza vine în contextul amânării termenului limită furnizată de Statele Unite pentru finalizarea vânzării activelor externe ale Lukoil, din 13 decembrie, până la 17 ianuarie, precum și a prelungirii termenului pentru excluderea benzinăriilor Lukoil de la sancțiuni, până la 29 aprilie.
Decizia SUA privind Lukoil permite protejarea locurilor de muncă și securității energetice și menține restricțiile de transfer către Rusia, a subliniat pe 4 decembrie ministrul român de Externe, Oana Țoiu. Aceasta a precizat că principalele efecte ale acestei decizii sunt stabilitatea în operare, posibilitatea ca stațiile de benzină să continue funcționarea legală, plata salariilor și achiziția de stocuri până în aprilie 2026 și un proces controlat de vânzare sau lichidare a operațiunilor, către alți operatori.
Ordonanța adoptată recent actualizează Legea nr. 202/2008 pentru a permite autorităților române utilizarea unor instrumente speciale de supraveghere și aplicarea unor măsuri corective în domeniul sancțiunilor internaționale, conform celor prevăzute pentru sancțiunile Uniunii Europene, inclusiv pentru cele ale ONU și pentru partenerii strategici ai României. Astfel, legea extinde sfera de aplicare a acesteia pentru a include aceste situații și permite evaluarea impactului economic major, precum și instituirea unei supravegheri speciale cu desemnarea unui supraveghetor și atribuirea rolurilor specifice.
Potrivit reprezentanților Guvernului, în anumite scenarii în care sancțiunile internaționale pot impacta economia națională sau sectoare cheie, Ministerul de resort va propune instituirea mecanismului de supraveghere specială și numirea unui supraveghetor. Această măsură poate fi suspendată sau revocată dacă condițiile inițiale încetează sau nu se mai justifică.
Proiectul are ca scop dublul obiectiv de a crește eficiența și efectul măsurilor de blocare a surselor de finanțare pentru Rusia pe plan economic, precum și de a minimaliza efectele pe termen scurt asupra economiei naționale, a declarat Guvernul.
Decizia pentru activarea supravegherii speciale poate fi solicitată de compania vizată sau ea poate fi instituită din oficiu, conform deciziei Guvernului, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Premierul Ilie Bolojan a anunțat anterior această inițiativă, explicând că România va publica un act normativ în curând, pentru a crea un mecanism de sancțiuni care completează cadrul legal existent, fiind în fază avansată, și care va putea impune măsuri doar în baza deciziilor Uniunii Europene. Ministrul a adăugat că exercitarea acestor posibilități va depinde de evoluția situației de pe piață.
Activele Lukoil din România
La finalul lunii octombrie, compania Lukoil a comunicat intenția de a vinde activele internaționale, motivată de noile restricții impuse de diverse state, după ce Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva Lukoil și a companiei petroliere de stat Rosneft.
Vânzarea acestor active reprezintă cea mai importantă măsură luată de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în conflictul din Ucraina, menționa Reuters.
Lukoil deține o prezență extinsă internațional, cu operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa, fiind una dintre cele mai semnificative piețe pentru companie în Europa de Sud-Est.
În România, Lukoil International GmbH controlează integral compania Lukoil Lubricants East Europe SRL, înființată local, specializată în producția și distribuția de lubrifianți pentru vehicule și sectoare industriale.
- Fabrica din Ploiești are o capacitate anuală de 40.000 de tone și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, iar în 2023 a raportat un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 milioane lei și datorii de peste 75 milioane lei, angajând 73 de persoane.
Alte active importante ale Lukoil în România includ rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, o companie de trading gaze și o subsidiară în domeniul energiei sustenabile, toate controlate prin divizia Litasco din Elveția și o subsidiară olandeză pentru concesiuni offshore în Marea Neagră, Lukoil Overseas Atash BV.
- LUKOIL-ROMANIA SRL, fondată în 1998, ce se ocupă cu comercializarea carburanților, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 milioane de lei și 2023 un număr de angajați. Are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
- PETROTEL LUKOIL SA, operatorul rafinăriei Petrotel din Ploiești, a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei, având 542 de angajați. Administratorul este bulgar.
- Sustainable Energy Supply North SRL a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 118,5 milioane de lei, fără profit și cu șase angajați.
Orice tranzacție de vânzare a activelor Lukoil din România trebuie să fie aprobată de autorități, respectiv de Comisia pentru Investiții Străine și de Consiliul Concurenței. Conform declarației președintelui acestei instituții, până în prezent, nu a fost notificată vreo intenție de tranzacție.
Trei companii și-au manifestat interesul de a achiziționa activele Lukoil din România, respectiv rafinăria Petrotel și rețeaua de stații, a afirmat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 25 noiembrie.
Oficialii OMV și-au exprimat interesul pentru preluarea activelor Lukoil din România sau la nivel global, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite.
Ce conține OUG pentru supravegherea extinsă
Ordonanța de urgență explică cadrul legal pentru implementarea unei monitorizări speciale, în contextul conflictului ruso-ucrainean, care a condus la adoptarea unor sancțiuni internaționale complexe și a unor condiții pentru instituirea supravegherii extinse.
Documentul integral:
„Proiect de ORDONAŢĂ DE URGENŢĂ privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 pentru implementarea sancțiunilor internaționale
În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, precum și a sancțiunilor internaționale adoptate de UE și partenerii strategici ai României, această ordonanță prevede măsuri pentru gestionarea impactului economic asupra țării noastre, inclusiv instituirea supravegherii speciale în cazul sancțiunilor care afectează activitatea economică.
România susține aceste măsuri pentru a limita capacitatea Rusiei de a continua conflictul, fiind necesară adoptarea rapidă și operativă a reglementărilor speciale. Acestea vor permite autorităților să implementeze măsuri adaptate situației, în condițiile în care sancțiunile unilaterale ale altor state pot avea efecte extraterritoriale semnificative.
Luând în considerare aceste realități, legea propusă permite instituirea unor mecanisme de monitorizare și intervenție, care să asigure realizarea scopurilor sancțiunilor și limitarea impactului asupra economiei naționale, fiind o nevoie urgentă de reglementare.
Se impune adoptarea acestor măsuri, având în vedere faptul că efectele sancțiunilor extraterritoriale ale altor state afectează deja mediul economic național și implicit activitatea operatorilor.
Datorită situației de urgență și a unor elemente de interes public, legea trebuie adoptată fără amânare, implementarea fiind necesară pentru protejarea securității și stabilității economice, motiv pentru care se procedură prin ordonanță de urgență.
În conformitate cu art. 115, alin. (4), din Constituția României, Guvernul adoptă prezenta ordonanță.
Articol unic
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind sancțiunile internaționale, publicată în Monitorul Oficial, nr. 825 din 8 decembrie 2008, și modificată ulterior, se completează și se ajustază astfel:
Articolul 1 va include un nou alineat, alin. (3), care prevede:
„(3) Prezenta ordonanță reglementează și mecanismele instituite la nivelul persoanelor juridice din România, ca urmare a aplicării sancțiunilor internaționale sau effectelor sancțiunilor unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru țara noastră.”
Se introduc două noi articole, art. 85 și art. 86, cu următorul conținut:
„Articolul 85
Supravegherea extinsă
(1) În cazul sancțiunilor unilaterale adoptate de alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care au efecte asupra teritoriului nostru, Guvernul poate decide, din oficiu, următoarele:
- a) să constate impactul economic sever asupra pieței naționale;
- b) să instituie supravegherea extinsă și să desemneze un supraveghetor, stabilind atribuțiile și drepturile acestuia;
- c) să delimiteze entitatea sau persoana față de care se aplică măsura;
- d) să stabilească elemente necesare pentru monitorizarea eficientă, inclusiv identificarea operatorilor sau entităților supuse sancțiunilor neobligatorii.
(2) Se înțelege prin impact economic semnificativ, distorsionarea unui sector, afectarea majoră a unui operator important sau riscul pentru securitatea energetică a României.
(3) Instituirea supravegherii poate fi solicitată și de persoana juridică afectată, prin cerere adresată Guvernului, însoțită de declarație de asumare a obligațiilor și acordul explicit pentru monitorizare.
(4) Guvernul poate aproba sau respinge solicitarea, în termen de 30 de zile lucrătoare. În cazul admiterii, se emite hotărâre de guvern; în caz contrar, se comunică decizia solicitantului.
(5) Măsura de supraveghere extinsă poate fi revocată dacă situația inițială s-a modificat, nu mai justifică măsura sau dacă persoana juridică a încălcat regulile impuse, cu mențiunea păstrării intereselor economice.
Articolul 86
Sistemul de supraveghere extinsă
(1) Supraveghetorul are următoarele drepturi principale:
- a) participă ca observator la ședințele de management și consiliile de administrație;
- b) are acces în toate locațiile operaționale;
- c) poate consulta toate documentele relevante, inclusiv tranzacții și operațiuni financiare;
- d) poate fi remunerat din fondurile companiei, la nivelul maxim stabilit pentru membri ai consiliului de administrație sau al conducătorilor, dar nu mai mic de 10.000 lei brut.
(2) Obligațiile supraveghetorului includ:
- a) avizarea tuturor tranzacțiilor externe ale companiei;
- b) monitorizarea activităților pentru identificarea oricăror indicii de încălcare a sancțiunilor;
- c) solicitarea punctului de vedere al companiei în termen de 24 de ore;
- d) informarea imediată a Guvernului privind constatări și puncte de vedere;
- e) întocmirea lunar a rapoartelor de activitate;
- f) păstrarea secretului comercial și respectarea confidențialității datelor;
- g) asigurarea respectării sancțiunilor internaționale obligatorii.
(3) Obligațiile persoanei juridice supravegheate:
- a) notifică programul ședințelor și documentele relevante;
- b) permite accesul supraveghetorului ori de câte ori este solicitat;
- c) oferă toate documentele solicitate, incluzând cea financiar-contabilă și tranzacțiile externe;
- d) solicită acordul pentru orice tranzacție sau plată externă;
- e) răspunde solicitărilor supraveghetorului în termen de 24 de ore.
