Cu aproape 1.500 km de autostrăzi și drumuri de mare viteză planificate până în 2025, România intră într-o nouă etapă de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Autoritățile, constructorii și specialiștii din domeniu evidențiază progresul din ultimii ani, fără precedent, precum și provocările majore pentru următoarea perioadă, vizând atingerea unei rețele de 3.000 km de drumuri expres și autostrăzi. Accesul la finanțare, prioritizarea proiectelor și impactul economic semnificativ al rețelei de drumuri de mare viteză sunt aspecte esențiale pentru modernizarea infrastructurii rutiere naționale.
Conform estimărilor Ministerului Transporturilor, până la finalul acestui an, România va ajunge la aproximativ 1.480 km de autostrăzi și drumuri expres.
Deși reprezintă doar jumătate din obiectivul propus, această cifră marchează un moment important: România va depăși Rusia în clasamentul european al rețelelor de mare viteză, plasându-se imediat după Ungaria.
Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, anunță că după cei peste 80 km de autostrăzi și drumuri expres inaugurate până acum, până la sfârșitul anului vor fi disponibil alți aproape 70 km pentru utilizatorii rutieri, inclusiv pe Autostrada Moldovei (A7), între Ploiești și Buzău, precum și între Focșani și Adjud. Cel mai important, însă, reprezintă noul avans strategic: de la „cioturi”, rețeaua începe să leagă orașe importante.
„De la sfârșitul acestui an vom putea parcurge traseul de la Craiova până la Buzău, iar anul viitor vom ajunge până la Pașcani. Întrerupțiile vor fi eliminate, iar rețeaua va include și traversarea Munților Carpați”, explică Scrioșteanu.
Progrese în șantiere: „Evoluție vizibilă, calitate monitorizată”
La segmentul Suplacu de Barcău – Chiribiș, din Autostrada Transilvania (A3), construcția, realizată de compania românească Erbașu, se desfășoară cu un mod de lucru exemplar.
Bogdan Munteanu, coordonator de șantier, afirmă că nivelul de finalizare fizic este de „aproximativ 65%”, cu o colaborare strânsă între proiectanți, constructori și beneficiar.
„Structurile sunt stabile, verificările din teren confirmă standardele de calitate. Dicie mici neconformități au fost remediate prompt. În situațiile în care ritmul de lucru a fost redus, în principal din cauza condițiilor meteorologice sau ajustărilor tehnice, s-au suplimentat echipele și resursele”, menționează el.
Munteanu subliniază însă, importanța menținerii ritmului de progres și a controlului tehnic riguros.
„Doar prin monitorizare constantă putem asigura siguranța și durabilitatea investițiilor. În prezent, România are șantiere active, echipe competente și o strategie clară pentru modernizarea infrastructurii rutiere”, afirmă Bogdan Munteanu.
Constructorii pot realiza mai mult decât poate finanța statul
În ciuda avansurilor, resursele financiare au fost aproape insuficiente. Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura, aduce un avertisment.
„Avem peste 700 km de contracte semnate, iar pe teren se lucrează la peste 150 km. Însă piața construcțiilor poate realiza mai mult decât poate finanța statul în momentul de față”, explică el.
Potrivit acestuia, în cadrul Programului Transport sunt proiecte a căror valoare totală atinge 25 de miliarde de euro, însă fondurile alocate sunt de doar 5,5 miliarde de euro.
„Este imperativ să prioritizăm urgent șantierele aflate în curs de realizare, în special cele aproape de finalizare. În caz contrar, întârzierile plătite antreprenorilor pot duce la revendicări costisitoare pentru stat”, a menționat Ciurea.
Reprezentantul asociației de monitorizare a proiectelor de infrastructură estimează că România poate inaugura încă 100 km până la sfârșitul acestui an și subliniază că 2026 trebuie să devină anul finalizării unor proiecte majore, precum Autostrada Moldovei (A7) până la Pașcani (Săbăoani) și Centura Capitalei A0.
Impact economic semnificativ: fără infrastructură, transportatorii pierd până la 7 miliarde euro anual
Pentru companiile de transport, autostrăzile sunt esențiale pentru sustenabilitatea activității. Radu Dinescu, secretar general UNTRR, evidențiază că infrastructura curentă limitează eficiența flotelor românești cu 30–40%.
„Transportatorii vest-europeni parcurg lunar 12.000–14.000 km cu același șofer, în timp ce în România, vitezele medii mai mici reduc distanța parcursă la circa 9.000–10.000 km”, afirmă Dinescu.
Diferența afectează direct competitivitatea națională: „Industria transporturilor pierde anual între 6 și 7 miliarde de euro din cauza lipsei unei infrastructuri eficiente.”
În plus, extinderea rețelei trebuie concomitent însoțită de crearea de parcări sigure pentru șoferi:
„Șoferii nu pot fi responsabili pentru supravegherea parcurilor de camioane. Este necesar să fie amenajate spații conforme cu standardele europene”
2026 – anul record pentru infrastructura din România
Dacă în 2024 au fost inaugurate aproximativ 200 km, iar în 2025 se estimează circa 150 km, anul 2026 promite a fi cel mai prolific din istorie, cu peste 200 km programați pentru deschidere.
Totuși, succesul depinde de menținerea finanțării continue, fără întreruperi, și de finalizarea principalelor coridoare rutiere, în special A7 și A0, ce vor transforma radical mobilitatea regională.
România se află într-un moment de cotitură: fie accelerează ritmul de modernizare și își completează infrastructura rutieră, fie pierde oportunitatea și riscă blocaje financiare ce pot întârzia cel mai ambițios program de investiții rutiere din ultimele trei decenii.
Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de compania Constructii Erbașu.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Valoarea contractului depășește 100 milioane euro
- Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai procesează țiței rusesc din 2022, iar reluarea funcționării este anticipată pentru sfârșitul anului
- Descoperirea de la fundul Lacului Vidraru a stârnit interesul internauților; imagini impresionante cu tezaurul pierdut în urmă cu 35 de ani
- Marius Isăilă s-a prezentat pentru control judiciar. Fostul parlamentar PSD promite dezvăluiri detaliate în dosarul Mită la MApN
- Mircea Dinescu a publicat scrisoarea lui Nicolae Ceaușescu adresată poporului: „Nespus îmi este bucuria că aveți memoria atât de scurtă”
