În scurt timp de la preluarea mandatului, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat necesitatea reducerii sau redistribuirii unor fonduri, într-un buget de circa 30 de miliarde de lei.
„Din experienţă, mi se pare greu de crezut că se poate reduce cheltuielile cu 30 de miliarde fără majorarea taxelor”, a declarat Marcel Boloş, subliniind că este nevoie de o abordare multiplă, ce implică reformă fiscală, reducerea cheltuielilor şi o mai bună administrare a încasărilor. „Suntem atenţi să nu ne deviăm de la nivelul de deficit stabilit cu Comisia Europeană”, a adăugat el, la o conferinţă de presă de la Guvern.
Boloş a exprimat îndoieli cu privire la acceptarea reducerii cheltuielilor publice de către Comisia Europeană ca soluţie pentru diminuarea deficitului bugetar, considerând că ar putea implica modificări ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Ministrul a subliniat importanţa respectării angajamentelor asumate faţă de Comisia Europeană, remarcând că, deşi au existat iniţiative anterioare de reducere a cheltuielilor publice şi de combatere a evaziunii fiscale, impactul lor asupra bugetului a fost limitat. Astfel, a apreciat că diminuarea cheltuielilor publice este probabil inacceptabilă pentru instituţia europeană, fără a genera alte modificări ale planurilor financiare ale României.
El a mai precizat că o reformă fiscală şi reducerile de cheltuieli sunt interconectate, iar acceptarea lor de către Comisia Europeană ar necesita modificări în PNRR. Consideră puţin probabilă o astfel de acceptare.
România înregistrează cheltuieli publice de peste 740 de miliarde de lei, inclusiv 164 de miliarde pentru personal şi 222 de miliarde pentru servicii de stat.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras atenţia asupra deficitului bugetar ca problemă majoră, menţionând necesitatea unor măsuri mai ample decât doar reducerea cheltuielilor, inclusiv a posibilităţii unor majorări fiscale.
Ministrul UDMR al finanţelor, Tanczos Barna, a recunoscut dificultăţile în asigurarea resurselor pentru salarii şi pensii, subliniind că reducerile de cheltuieli şi o mai bună administrare a statului sunt necesare pentru atingerea ţintelor de deficit.
Anul trecut, România a încheiat cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, conform datelor disponibile, şi trebuie să îl reducă la 7% în acest an, conform acordului cu Comisia Europeană.
