Într-un interviu acordat recent, Victor Negrescu a evidențiat problemele structurale care împiedică digitalizarea României și impactul lor asupra competitivității economice.
Potrivit europarlamentarului, digitalizarea nu trebuie văzută ca un simplu slogan, ci ca un proces amplu, capabil să modifice radical modul în care statul funcționează și interacționează cu cetățenii.
Fonduri europene, la mâna unei birocrații simplificate
În prezent, România se confruntă cu o abordare fragmentată: proiectele finanțate din fonduri europene sunt implementate izolat, lipsind interoperabilitatea, iar administrațiile locale achiziționează soluții digitale incompatibile.
Negrescu susține că adevărata transformare digitală ar trebui să simplifică procedurile administrative, să reducă costurile și să eficientizeze accesul la serviciile publice. Însă, lipsa unei strategii naționale și a unor standarde comune face ca aceste obiective să rămână doar pe hârtie.
Totodată, el a atras atenția asupra lipsei grave de competențe digitale, atât în rândul populației, cât și al cadrelor didactice și funcționarilor publici. Deși tinerii folosesc inteligența artificială, mulți profesori nu reușesc să o integreze corespunzător în procesul educațional.
Echipamente achiziționate pe fonduri europene, cu calități scăzute
România nu valorifică eficient fondurile europene destinate competențelor digitale, iar echipamentele achiziționate, cum ar fi tabletele pentru elevi, sunt de calitate slabă și nu beneficiază de un plan consistent de modernizare. Această lipsă de viziune conduce la pierderi de productivitate și descurajează investițiile.
Victor Negrescu avertizează că lipsa progreselor în digitalizare are un cost direct pentru stat și un impact strategic pe termen lung: România riscă să rămână în urmă în domenii inovatoare precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică.
În timp ce există persoane și companii performante în țară, la nivel instituțional prevalează haosul și absența unui plan unitar. Statul nu reacționează adecvat la amenințările digitale actuale, de la deepfake-uri și manipulare online până la atacuri cibernetice.
INTERVIU Victor Negrescu – „Digitalizarea nu trebuie să fie un slogan al politicienilor”
Întrebare: Cât de gravă este problema educației digitale în România și ce impact are asupra digitalizării serviciilor publice?
Victor Negrescu: Digitalizarea nu trebuie să fie un simplu slogan al politicienilor. Trebuie să fie un proces transformativ, care să facă lucrurile mai rapide, mai ieftine și mai accesibile pentru cetățeni, simplificând relația cu statul. Problema constă în că încercăm să digitalizăm procese deja existente, menținând birocrația actuală. Trebuie să scurteze procesele și să le simplifice, neexistând o coordonare eficientă.
Există mii de proiecte, adesea finanțate european, izolate și neconectate. Este nevoie de un consilier responsabil de digitalizare la nivelul Administrației Prezidențiale și de consolidarea capacităților Agenției pentru Digitalizare, pentru a coordona eficient acest proces.
De exemplu, fondurile europene au fost utilizate pentru achiziționarea de echipamente pentru digitalizare, însă acestea sunt adesea incompatibile. Ar fi fost mult mai eficient un sistem de cloud dedicat administrațiilor locale, permitând accesul la tehnologii interoperabile.
Sunt necesari specialiști în managementul de business pentru a coordona eforturile, pentru a transforma procesul într-unul palpabil și eficient. Viteza implementării este crucială, având în vedere oportunitățile ratate.
Lipsa digitalizării generează costuri suplimentare pentru stat. Digitalizarea poate contribui semnificativ la reducerea cheltuielilor.
Există probleme cu aplicațiile digitale, chiar și în domenii precum permisele de conducere, unde sistemul digital nu funcționează întotdeauna optim, afectând utilizatorii.
Există o problemă serioasă cu competențele digitale, ce implică atât utilizarea eficientă a platformelor online cât și securitatea datelor personale.
Resursele europene trebuie utilizate mai eficient în educație. Ar trebui ca o parte din fondurile PNRR să fie alocate dezvoltării competențelor digitale și îmbunătățirii calității educației.
Îmbunătățirea competențelor digitale duce la sporirea productivității și atrage investitori.
România nu ține pasul cu evoluția tehnologiei, permițând altor state să o devanseze. Există o nevoie urgentă de soluții adaptate la digitalizarea rapidă, dar o prioritate este corectarea deficiențelor legislative și a birocrației.
Securitatea cibernetică reprezintă un alt punct crucial. Există un decalaj semnificativ între securitatea digitală a instituțiilor din România și a celor din țările dezvoltate. Este necesară coordonarea eforturilor și implementarea unor standarde înalte.
Manipularea, dezinformarea și deepfake-urile sunt probleme grave și actuale. Statul trebuie să investească în educarea cetățenilor, pentru a identifica informațiile false, menționând importanța dezvoltării spiritului critic în învățământ.
Este necesară o reacție promptă din partea autorităților atunci când apar conținuturi false. Instituțiile ar trebui să fie dotate pentru a combate aceste tipuri de manipulări. Trebuie implementate soluții adaptate la provocările actuale ale infractorilor.
În concluzie, este crucială susținerea companiilor românești prin accesul la finanțare și crearea unui cadru de afaceri competitiv.
