România devine centrul ironiilor în Europa, în timp ce Bulgaria se pregătește să adopte moneda euro în perioada 2026, iar Ungaria depune eforturi pentru îmbunătățirea performanței economice. La noi, se discută despre negocieri pentru bugetul de stat din 2026, pe care premierul „austerității” intenționează să-l finalizede abia în ianuarie.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vorbește despre un plan de redresare proiectat pentru a evita compromiterea avansurilor obținute de România până acum, deși aceste realizări par mai degrabă inexistente. În timp ce țările vecine caută soluții pentru reducerea deficitului bugetar, țara noastră rămâne un exemplu de „scenariu” pentru criza financiară iminentă.
Bugetul României pentru 2026 este nepublicat
Deși situația nu este roz nici în statele din proximitate, cel puțin aceștia au intenția de a adopta măsuri concrete. În cazul României, Premierul Ilie Bolojan a declarat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că este foarte probabil ca bugetul pentru 2026 să fie finalizat abia în ianuarie, deoarece este necesară o legislație „pentru un buget predictibil”. Se pare că Alexandru Nazare și Ilie Bolojan continuă să pună accent pe măsuri de austeritate și se pregătesc pentru alegerile locale din București, cu toate cheltuielile asociate. În prezent, estimarea indică un deficit de 8,4% din PIB, similar cu cea a lui Bolojan, iar fondurile vor fi redistribuite între diferiți ordonatori de credite. Cei mai mulți bani vor fi direcționați către CNAS (2,45 miliarde lei), urmat de Ministerul Transporturilor (0,75 miliarde lei) și autoritățile locale (0,17 miliarde lei).
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, și premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, participă la conferință de presă comună la Palatul Victoria, București, joi, 13 noiembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
„Este foarte probabil ca bugetul pentru anul viitor să nu fie închis în luna decembrie și să se întârzie până în ianuarie, deoarece înainte de adoptarea lui, trebuie aprobată toată legislația pentru asigurarea unui buget previzibil. În prezent, suntem în situația de a încheia anul cu un deficit de 8,4%, iar ținta pentru anul viitor este să reducem deficitul la aproximativ 6%. În exprimare generală, aș spune între 6 și 6,5%”, a declarat premierul României.
Strategia Guvernului Orban pentru elaborarea bugetului pe 2026
Guvernul condus de Viktor Orban contrazice propriul buget aprobat în iunie, care prevedea un deficit de 4,218 miliarde forinți (11,06 miliarde euro), echivalentul a circa 3,7% din PIB. Executivul a inițiat procedura de modificare a legii bugetare pentru 2026, înainte de intrarea acesteia în vigoare. Modificările au fost adoptate prin decret, evitând astfel procedura parlamentară obișnuită. Principalul element al noii legi bugetare constă în dublarea impozitului pe profit pentru instituțiile bancare, ceea ce va genera în bugetul de stat venituri de aproximativ 185 miliarde forinți (485 milioane euro). În același timp, guvernul maghiar a decis relocatearea a 860 miliarde forinți (2,26 miliarde euro) către Fondul de Apărare, deși fondul actual are doar 1 miliard forinți (2,62 milioane euro). Decizia pare să urmeze programul european REARM Europe, care permite statelor membre ale UE să accelereze cheltuielile pentru apărare fără a fi penalizate pentru deficit excesiv.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, ține o declarație de presă alături de premierul Marcel Ciolacu (nu este în imagine), la Palatul Victoria din București, vineri, 20 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Orban afirmă că economia Ungariei nu crește din cauza conflictului ruso-ucrainean
De asemenea, guvernul maghiar atribuie performanța economică slabă impactului războiului din Ucraina. Datele indică faptul că aproape toate statele din regiune au fost afectate de conflict, însă Ungaria nu a ajuns în situația actuală. Mai mult, economiștii anticipează că scenariul pre-electoral din 2022 s-ar putea repeta. După menținerea artificială a distribuțiilor și relaxarea bugetară, vor urma măsuri de austeritate din ce în ce mai dure din partea autorităților maghiare. Rescrierea legii bugetare evidențiază incertitudini privind sustenabilitatea finanțelor publice, iar din cauza deficitului crescut, Ungaria devine tot mai dependentă de împrumuturile externe. Ministrul Economiei a anunțat deja intenția de a emite obligațiuni în valută străină, măsură neplanificată pentru începutul lui 2026. Acestea sunt motivele pentru care economia maghiară nu a înregistrat creșteri în ultimii trei ani, fiind încă afectată de șocul economic din 2022.
Bugetul Bulgariei pentru 2026 generează opoziție puternică
Bulgaria se pregătește pentru implementarea monedei euro începând cu 1 ianuarie 2026. Astfel, economia bulgară se va depăși pe cele ale unor țări mai dezvoltate, precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Deși indicatorii economici ai țării sunt cei mai slabi din UE, economia bulgară a devenit recent cea cu cea mai rapidă dezvoltare regională, datorită creșterii cererii de împrumuturi pentru consum și ipotecare în euro. Proiectul de buget pentru 2026 prevede o creștere record a cheltuielilor, ajungând la 46% din PIB. Majorările urmau să fie susținute prin impozite suplimentare și creșterea rapidă a datoriei publice, estimată la 31,3% din PIB. Bugetul include prevederi de creștere economică de 2,7% în 2026, inflație de 3,5%, ajustări ale salariului minim, indexări ale pensiilor și creșteri ale contribuțiilor și impozitelor sociale.
„Bugetul pentru 2026 este cel mai social buget elaborat până acum, asigurând o creștere reală a veniturilor și protecție pentru familii, angajați cu venituri mici și vârstnici”, a afirmat liderul Partidului Socialist Bulgar, Atanas Zafirov.
Premierul Bulgariei, Rosen Jeliazkov. FOTO: Borislav Troshev / AFP / Profimedia
Speranțe și temeri privind aderarea Bulgariei la zona euro
Totuși, procesul de aderare a Bulgariei la euro și bugetul pentru 2026 nu sunt pe deplin acceptate de toate grupurile din societate. Opoziția și unele organizații au mobilizat mii de persoane în centrul Sofiei pentru a protesta împotriva noului proiect, considerat de mulți ca ascunzând probleme de corupție. Aceștia cer reducerea cheltuielilor planificate cu peste 1,8 miliarde de euro pentru a menține deficitul la nivelul de 3%, în timp ce mediul de afaceri și sindicatele critică creșterea costurilor cu forța de muncă și scăderea investițiilor. Aproximativ jumătate din populația Bulgariei s-a opus pronunțat adoptării euro, temându-se că unii comercianți vor profita pentru majorarea prețurilor. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat anterior asupra riscului ca inflația să crească brusc odată cu aderarea Bulgariei la zona euro. Ca răspuns la proteste, premierul Jeleazkov a afirmat că va relua dialogul cu părțile interesate înainte de a transmite proiectul bugetului în parlament.
„Noul pachet bugetar trebuie să asigure echilibrul și să corespundă obiectivelor coaliției de guvernare, pentru ca Bulgaria să se poată integra în zona euro pe 1 ianuarie fără dificultăți”, a spus Rosen Jelizakov, prim-ministrul Bulgariei.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Contrar aparențelor, reducerea deficitului bugetar anunțată de ministrul Alexandru Nazare e influențată mai degrabă de creșterea PIB-ului și de evoluția inflației. Se vede clar că economia are nevoie de îmbunătățiri solide pentru a susține aceste cifre, altfel riscă să rămână în impas. În timp ce Bolojan reduce pensiile și încearcă să justifici lipsa resurselor, Ungaria, Polonia și Germania se concentrează pe măsuri de protecție socială și majorări de venituri pentru pensionari
