„Având în vedere împrumuturile înregistrate de România, am ajuns să deținem credite ce depășesc 200 de miliarde de euro, împrumutându-ne anual între 20 și 30 de miliarde de euro. Deși astăzi România are un nivel de îndatorare de 60%, problema majoră constă în dobânzile plătite, care sunt duble comparativ cu cele ale altor state”, a explicat șeful Guvernului.
Bolojan a menționat că, în linii generale, „noi am achitat dobânzi situate în ultimii ani între 7 și 8%, iar recent le-am redus ușor sub 7%, fapt ce înseamnă că, de fapt, costul total al dobânzilor plătite este echivalent cu un nivel de îndatorare dublu”.
Pe măsură ce datoria crește, spațiul de manevră fiscal se diminishă, influențând politica monetară, inflația și competitivitatea pe termen lung a unei națiuni, relevă un raport al BestBrokers. Economiștii avertizează că atunci când nivelul datoriei depășește 100% din PIB, capacitatea politică de a răspunde în situații de criză se reduce drastic.
Pentru a evalua amploarea și dinamica acumulării datoriei în Europa, echipa BestBrokers a analizat datele trimestriale integrate privind datoria brută ale Eurostat, concentrându-se pe primul trimestru al fiecărui an între 2015 și 2025. Raportul evidențiază, de asemenea, raporturile datorie-PIB pentru a determina dacă producția economică a țării a ținut pasul cu împrumuturile sau dacă a fost depășită de acestea.
Dobânzile plătite de România sunt aproape de 3% din PIB
„Aceasta înseamnă că, în anul în curs și în anul viitor, dobânzile datorate de România se situează la aproximativ 3% din PIB-ul național. Astfel, în prezent, cheltuielile cu dobânzile se ridică la circa 55 de miliarde de lei, adică 11 miliarde de euro, iar pentru anul următor vor ajunge aproape de 12 miliarde de euro. Din deficitul bugetar de 6,5%, aproape jumătate este consacrat plății dobânzilor. Dacă nu vor fi reduse, indiferent de schimbarea guvernului, aceste cheltuieli vor menține România blocată în această situație, iar atingerea țintelor de deficit devine esențială”, a afirmat premierul.
La începutul trimestrului întâi din 2025, datoria publică totală a celor 28 de state europene analizate s-a cifrat la 15,2 trilioane de euro. Dintre acestea, Franța, Italia și Germania reprezintă aproape 9 trilioane de euro, concentrând o mare parte din povara datoriei suverane a continentului. Această concentrare în cele mai mari trei economie ale zonei euro accentuează presiunea financiară asupra Uniunii Europene și complică deciziile Băncii Centrale Europene.
Pe scurt:
- Franța deține cea mai mare datorie națională consolidată din Europa, aproximativ 3,3 trilioane de euro în primul trimestru din 2025, reprezentând circa 22% din totalul datoriei celor 28 de țări analizate.
- Grecia, deși a înregistrat progrese din punctul maxim al datoriei din 2021, păstrează cel mai mare raport datorie-PIB din Europa, de 152,5%.
- Estonia a avut cea mai accentuată creștere procentuală a datoriei naționale în ultimul deceniu, cu o majorare de 322,52% între primul trimestru 2015 și primul trimestru 2025.
- Dintre cele 28 de țări europene, Danemarca este singura care și-a redus datoria publică în 2025 comparativ cu 2015, cu o scădere de 6,2%, ajungând la 119,1 miliarde de euro față de 127 de miliarde de euro acum un deceniu.
Datoria publică a Europei nu este distribuită uniform, fiind concentrată în principalele economii, fiecare având propriul istoric fiscal și alegeri politice. Franța conduce lista cu o datorie brută consolidată de 3,3 trilioane de euro. În al doilea trimestru al anului 2025, cheltuielile publice au atins un record de 167 de miliarde de euro, reflectând angajamentul profund al statului față de servicii publice extinse și protecția socială, ceea ce limitează flexibilitatea bugetară și crește presiunea asupra finanțelor publice.
Necesitatea prudenței Băncii Centrale Europene: creșterea dobânzilor poate afecta plățile datoriei, iar relaxarea politicilor ar putea alimenta inflația
Stocul de datorii de 3 trilioane de euro al Italiei este susținut de unul dintre cele mai ridicate rapoarte datorie-PIB din Europa, de 137,9%. O parte semnificativă din bugetul anual al Italiei se dedică plăților de dobânzi, îngreunând investițiile în creștere economică și reforme. Germania, cu datorii de 2,7 trilioane de euro, are un profil diferit, fiind majoritar finanțată din împrumuturi destinate proiectelor de infrastructură și investiții strategice, precum un program de 500 de miliarde de euro pentru dezvoltare și o relaxare temporară a restricțiilor de îndatorare pentru apărare, climă și digitalizare.
Cele trei economii au împreună o povară a datoriei de aproape 9 trilioane de euro, reprezentând aproximativ 59% din totalul celor 28 de țări abordate. Astfel, Banca Centrală Europeană trebuie să adopte o poziție echilibrată: creșterea ratelor dobânzilor poate duce la creșterea costurilor pentru plata datoriilor, în timp ce reducerea politicilor financiare riscă să alimenteze inflația.
Belgia și Polonia urmează cele trei mari țări, cu datorii consolidate de 661 miliarde de euro, respectiv 508 miliarde de euro. Datoria pe cap de locuitor este semnificativă în cazul Belgiei, datorită populației mai mici, comparativ cu Polonia. La polul opus, Estonia (9,7 miliarde de euro), Malta (10,9 miliarde de euro) și Letonia (18,5 miliarde de euro) demonstrează modul în care economiile mai mici pot menține niveluri scăzute ale datoriei, însă o datorie absolută redusă nu exclude riscurile externe, fiind vulnerabile la șocuri care pot modifica brusc profilul de credit.
Polonia înregistrează cea mai mare creștere anuală a datoriei naționale, de 23,5%
În ultimul an, datoria națională a Poloniei a crescut semnificativ, de la 410,9 miliarde de euro în primul trimestru 2024 la 507,5 miliarde în primului trimestru al anului 2025, o creștere de 23,5%. Această evoluție reflectă investiții ambițioase în infrastructură, programe sociale și măsuri stimulative pentru economie. De asemenea, tensiunile geopolitice au determinat creșteri în cheltuielile militare și de apărare, contribuind la acumularea datoriei acestei națiuni.
România urmează o direcție similară. Datoria publică a depășit pragul de 200 de miliarde de euro în primul trimestru 2025, marcând o creștere de 18% față de 170 de miliarde în aceeași perioadă din anul anterior, reflectând preocupări economice și de securitate în Europa de Est.
Suedia (+16,79%) și Bulgaria (+16,18%) au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative ale datoriei naționale. La fel, în Suedia, creșterea s-a datorat investițiilor în energie verde și digitalizare, în timp ce Bulgaria a intensificat cheltuielile pentru infrastructură și rețele de transport, aliniindu-se la standardele UE și pregătindu-se pentru adoptarea euro ca monedă oficială. Aceste investiții pot stimula competitivitatea, dar limitează spațiul fiscal dacă economia încetinește sau costurile de împrumut cresc.
Câteva state europene au reușit să reducă datoria națională între primele trimestre ale anilor 2024 și 2025: Grecia, Danemarca, Irlanda și Cipru. Aceste reduceri se datorează, în principal, veniturilor fiscale mai mari, cheltuielilor controlate și condițiilor favorabile de finanțare, făcând ca aceste națiuni să gestioneze mai eficient datoria față de vecini.
Estonia a înregistrat o creștere exponențială a datoriei naționale de peste 323% în ultimul deceniu.
Între primul trimestru 2015 și primul trimestru 2025, datoria națională a Estoniei a crescut cu 322,52%. Această evoluție este determinată în mare măsură de cheltuieli sporite pentru apărare, ca răspuns la tensiunile geopolitice. În 2024, Estonia a alocat 3,4% din PIB pentru apărare, planificând să ajungă la 5% până în 2026, ceea ce o face să aibă cel mai mare procent din PIB destinat apărării în Europa. În ciuda acestei creșteri rapide, povara datoriei rămâne relativ modestă, situându-se în jur de 24,1% din PIB în 2025.
Urmează România, cu o creștere a datoriei de 245,9% în decursul unui deceniu, determinată de majorarea împrumuturilor pentru finanțarea cheltuielilor publice. În 2024, deficitul fiscal a atins 9,3% din PIB, cel mai mare din Europa, accentuând riscurile cheltuielilor nesustenabile pe termen lung.
Alte state cu creșteri semnificative sunt Lituania (+133,24%), Polonia (+131,97%) și Letonia (+113,53%), unde investițiile în infrastructură, extinderea serviciilor sociale și stimulentele economice sunt principalele motive ale evoluției datoriei.
Danemarca singură a reușit să reducă datoria națională în ultimul deceniu, cu o diminuare de 6,2%. Aceasta reflectă o gestionare fiscală riguroasă, cheltuieli controlate și o colectare eficientă a impozitelor, fiind un model pentru statele care obișnuiesc să stabilească sau să scadă datoriile fără a afecta creșterea economică.
