În ziua în care România a intrat oficial în recesiune tehnică, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că țara reia deja drumul spre dezvoltare economică. În același timp, premierul Bolojan promite creștere și prosperitate în a doua jumătate a anului.
„România va menține o creștere de 0,6% în 2025 și va reintra pe traseul corect, în ciuda dezechilibrelor bugetare din ultimii ani. Cetățenii au nevoie de stabilitate și de acțiuni concrete, nu de alarme false”, scrie Alexandru Nazare pe Facebook.
„Este evident că economia României continuă să progreseze”
Ministrul Finanțelor susține că datele indică o creștere „modestă, dar reală” a economiei naționale.
„Am analizat cu atenție informațiile publicate astăzi de Institutul Național de Statistică și monitorizăm constant diferitele interpretări în spațiul public.”
Ce relevă, de fapt, aceste date? O ajustare temporară, în contextul deficitului istoric și a măsurilor adoptate anul anterior, precum și o creștere reală a economiei românești. O creștere modestă, dar semnificativă – acesta fiind mesajul autentic pentru cetățeni, nu alarme false promovate fără o analiză comprehensivă a datelor și a contextului.
Datorită unei dinamici pozitive a PIB-ului de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda situației dificile din anul precedent – este clar că economia României continuă să evolueze. Acest fapt se datorează, așa cum am spus anterior, unei gestionări eficiente a fondurilor publice și unui mediu de afaceri onest, care a continuat să performeze chiar și în condiții de stres economic.
Mai mult, economia României va avansa și în 2026, cu cel puțin 1%. Aceasta este prognoza noastră, precum și cea a principalelor organisme internaționale – FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană. Este timpul să avem mai multă încredere în potențialul României, din interior, în condițiile în care și partenerii internaționali o susțin deja”, afirmă Nazare.
„România nu se află într-o criză economică”
El mai adaugă că țara noastră este departe de scenariile pesimiste de pe masa de discuție.
„Există, totuși, o încetinire temporară, reală, între două trimestre ale anului trecut, de aproximativ –0,1% în trimestrul al treilea și -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări naturale: companii care și-au vândut stocurile, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată a consumului.”
Însă România nu se află într-o stare de criză economică. Definiția statistică actualizată indică două trimestre consecutive de scădere ajustată a PIB-ului și nu reprezintă un indicator de recesiune. O recesiune autentică implică o deteriorare generalizată – creșterea șomajului, reducerea semnificativă a producției și scăderea investițiilor. Datele curente nu indică o astfel de situație. Economia încetinește, dar nu se prăbușește.
Astfel, față de informațiile alarmiste, trebuie să evidențiem că România se menține departe de cele mai pesimistice scenarii. Toate datele prezentate azi rezultă din ajustări naturale ale economiei, determinate de măsuri responsabile impuse de contextul derapajelor bugetare din ultimii ani.
În 2024, anumite creșteri economice au fost obținute prin măsuri cu impact fiscal ridicat, nesustenabile pe termen lung, ceea ce a accentuat presiunea asupra finanțelor publice. Datele INS indică scăderi ale PIB-ului în primele două trimestre ale anului 2024, cu câte -0,4%, comparativ cu trimestrele anterioare”, explică ministrul Finanțelor.
„Cetățenii nu au nevoie de stres și alarmisme inutile”
Alexandru Nazare afirmă că economia continuă să se dezvolte, sprijinită de investiții susținute.
„Am trecut cu toții printr-un an de ajustări necesare, iar scenariul negativ ar fi fost unul foarte grav: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi făcut imposibilă plata salariilor, pensiilor sau menținerea locurilor de muncă. Am evitat în mod evident această situație, stabilizând finanțele și conservând ratingul țării, protejând fondurile europene și punând bazele unei creșteri sănătoase, orientate spre investiții, nu spre datorie și consum excesiv.”
De asemenea, se remarcă:
- Creșterea susținută a investițiilor, cu un record istoric de peste 138 miliarde lei în 2025, pe fondul cărora se resimt deja efecte pozitive în economie;
- Majorarea exporturilor cu 4,2% în 2025, depășind semnificativ creșterea importurilor de 2,6%;
- Menținerea șomajului la nivelul de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, fără probleme majore pe piața forței de muncă;
- Creșterea depozitelor populației în bănci, semn de stabilitate și prudenta financiară.
Următorul pas constă în relansarea economiei prin atragerea fondurilor europene, investiții și sprijin real pentru mediul de afaceri.
Programele fiscale și cele pentru atragerea investițiilor, realizate în dialog cu mediul de afaceri, asigură predictibilitate, finanțare modernă și stimulente concrete pentru dezvoltare, direcționând resursele către industrii, tehnologii și resurse strategice, consolidând creșterea durabilă pe termen lung.
Riscul major pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci pericolul de a inversa procesul de ajustare fiscală. Orice abatere de la strategia de consolidare bugetară ar putea eroda încrederea investitorilor, crește costurile de finanțare și afecta ratingul de țară, expunând economia la o ajustare mai dură din partea piețelor. Disciplina fiscală reprezintă fundamentul stabilității, nu un obstacol în calea creșterii.
După 35 de ani de tranziție și instabilitate, românii nu au nevoie de panică sau alarme false.
Au nevoie de seriozitate și de acțiuni concrete. Concluzia este clară: economia încetinește, dar se consolidează pe baze solide și continuă să crească, sprijinită de investiții, management eficient al resurselor și politici strategice.
