Potrivit studiului, Indicele de Complexitate Economică, elaborat de Harvard, cuantifică sofisticarea economiilor bazată pe compoziția exporturilor, informează analiza economică.
„Cu cât o țară exportă mai multe categorii de produse avansate, fabricate de puține state, cu atât nivelul de complexitate economică este mai ridicat. De exemplu, cele mai avansate exporturi includ echipamente industriale pentru prelucrarea metalelor, transformatoare electrice sau componente electronice de precizie. O complexitate ridicată asigură o valoare adăugată mai mare și salarii corespunzătoare,” explică reportajul.
Conform celor mai noi date ale INS, veniturile nete medii în sectoare precum fabricarea calculatoarelor, autovehiculelor sau produselor farmaceutice depășesc cu 25-35% media generală a industriei.
Prin urmare, pentru a accelera creșterea economică și nivelul de trai trebuie să se stimuleze dezvoltarea industriilor avansate. Indicatorii economici arată o relație strânsă între sporirea complexității și ritmul de creștere a economiei.
„În total, 50 de state care și-au crescut nivelul de sofisticare economică în ultimii zece ani au înregistrat o creștere medie de 50%. În contrast, alte 50 de țări care și-au redus această complexitate au avut o creștere medie de doar 29%, sub media globală de 37%. Printre acestea se numără economii dezvoltate precum Germania, Franța și Japonia, precum și economii dependente de resurse naturale precum Norvegia, Brazilia și Rusia. Franța a coborât șapte poziții în clasamentul complexității și a obținut o creștere economică de doar 10%, în timp ce Germania a pierdut două locuri, cu o creștere a PIB-ului de 20%,” afirmă experții PwC.
În cazul României, corelația între evoluția complexității și creșterea PIB este foarte vizibilă. Țara noastră se află pe locul 26 din 145 de națiuni evaluate, după ce a urcat nouă poziții în ultimul deceniu. În același timp, PIB-ul a crescut cu 83% între 2013 și 2023.
„Această dezvoltare a fost posibilă datorită fondurilor europene și investițiilor externe semnificative. Balansul investițiilor străine directe a crescut cu 95%, de la 60 de miliarde de euro în 2013 la 118 miliarde în 2023. În sectorul industriei prelucrătoare, cele mai mari creșteri ale investițiilor s-au înregistrat în domenii precum producția de vehicule (+135%) și fabricarea de calculatoare și electronice (+164%). Cu toate acestea, prognozele indică o creștere anuală de circa 1-2% pentru economia României în următorii ani. Exporturile au avansat mai lent în comparație cu economia, iar dependența de anumite piețe și parteneri în scădere reprezintă un semnal de alarmă,” completează raportul.
Potrivit studiului, peste 25% din exporturile românești se direcționează către Germania și Franța, iar legăturile cu lanțurile valorice germane din sectorul auto sunt intense.
„Pentru România, analiza Harvard evidențiază oportunități ample. În comparație cu Germania, care necesită salturi tehnologice pentru a descoperi noi domenii de dezvoltare, România poate avansa prin pași incremental, valorificând capacitățile deja existente. Segmentele cu potențial în tranziția energetică și rețelele inteligente includ echipamente electrice, mașini industriale, panouri electrice, motoare și generatoare electrice,” afirmă documentul.
Alte industrii cu potențial includ sectorul feroviar și cel al utilajelor agricole.
„Aceste domenii pot susține creșteri în următorii 5-10 ani. Pentru perioada 2035-2040, este crucial să se pună bazele unor industrii și mai sofisticate, precum cea a circuitelor electronice integrate, deoarece totul, de la inteligența artificială la autovehicule electrice, depinde de aceste componente,” menționează analiza.
Cercetarea evidențiază că România nu va deveni în următorii 15 ani producător de cipuri de ultimă generație precum Taiwan, însă poate deveni un actor relevant în ecosistemul european, concentrându-se pe proiectarea cipurilor, cercetare și dezvoltare (R&D) sau atragerea de investiții pentru ambalare, asamblare și testare, domenii pentru care există fonduri europene considerabile.
„Diversificarea nu se poate realiza fără un mix de capabilități existente și politici publice coerente. Creșterea nivelului de sofisticare economică se bazează pe trei piloni: atragerea investițiilor străine cu transfer de know-how, achiziția de cunoștințe internaționale prin investiții ale companiilor românești în străinătate și dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și de startup-uri, care pot genera inovație internă pe termen lung,” explică autorii.
„Toate acestea trebuie susținute de investiții în educație și formare profesională, adaptate nevoilor sectoarelor emergente. Dezvoltarea economică este o decizie conștientă, nu o întâmplare. România se află într-un punct de inflexiune, iar evoluția din ultimul deceniu demonstrează potențialul de a urca pe scala complexității economice, însă provocările viitoare, precum reconfigurarea industriei auto, tranziția energetică și avansul inteligenței artificiale, vor necesita adaptare și inovare continuă,” conchide analiza.
