România pierde o oportunitate crucială de modernizare a transportului feroviar: aproape 3 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență (PNRR) nu vor mai ajunge în infrastructură şi materialul rulant al CFR, fonduri inițial destinate căii ferate, dar pierdute din cauza lipsei de reforme. În plin sezon estival, călătorii circulă în condiții precare, cu vagoane vechi, fără aer condiționat, întârzieri semnificative și trenuri cu viteze medii de doar 46 km/h.
Conform listei publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, citată de analiştii unui cotidian financiar, sectorul feroviar pierde 1,36 miliarde de euro din granturi pentru infrastructură, iar alte 1,87 miliarde de euro sunt redirecționate de la granturi la împrumuturi.
Din fondurile alocate pentru materialul rulant, care totalizau 416 milioane de euro, au fost tăiate 135 de milioane de euro, iar alte 280 de milioane de euro au fost transformate în împrumuturi. Astfel, în loc de modernizarea căii ferate cu fonduri europene nerambursabile, se recurg la împrumuturi, ceea ce conduce la o creștere a datoriei publice și la costuri suplimentare pentru cetățeni.
Gestionare deficitară la nivel guvernamental
Succesiunea celor trei miniștri ai Transporturilor între 2020 și 2025 nu a valorificat oportunitatea unică de modernizare a căii ferate prin fonduri europene nerambursabile. Rezultatul este un sistem feroviar cu trenuri vechi, întârziere cronică și o scădere a numărului de pasageri, în timp ce miliardele promise de UE au rămas neutilizate.
Cătălin Drulă (USR), ministru între decembrie 2020 și septembrie 2021, a gestionat negocierile inițiale privind fondurile PNRR pentru transporturi. Deși a susținut „prioritizarea căii ferate”, nu a finalizat cadrul necesar pentru atragerea fondurilor. Contactat ulterior, fostul ministru nu a răspuns solicitării.
Dan Vîlceanu (PNL), interimar în perioada septembrie-noiembrie 2021, a recunoscut: „Este o gestionare deficitară. Guvernul României nu a realizat reformele necesare pentru accesarea acestor fonduri. Era un moment important pentru sistemul feroviar, un moment fără precedent, pentru care nu exista un plan adecvat de absorbție a acestei finanțări. Nu mai putem accesa banii, în 2026 se epuizează fondurile, iar din cele zece cereri care trebuiau depuse, noi am finalizat doar trei.”
Sorin Grindeanu (PSD), ministru între noiembrie 2021 și iunie 2025, a avut cel mai lung mandat, perioadă în care reformele necesare puteau fi implementate. Totuși, nu a oferit explicații publice, cu toate responsabilitatea finală i-a revenit.
CFR: Confortul de 22°C este posibil doar cu trenuri moderne
Realitatea din teren confirmă lipsa investițiilor. „Pe ruta București-Slatina, călătoria a fost similară unei băi de aburi. Vagonul nu avea aer condiționat, iar ușa toaletei nu funcționa corect. Trenul a ajuns cu o oră de întârziere”, a relatat un călător. Călătoriile pe anumite rute din Oltenia și București au avut întârzieri de peste două ore și jumătate, generând disconfort și pierderi de timp.
Lipsa materialului rulant modern, dotat cu sisteme eficiente de climatizare, face imposibil de garantat un confort adecvat pentru călători: „Pentru a asigura o temperatură de 22°C, chiar și în condiții de caniculă, este nevoie de trenuri noi și tehnologie modernă”, au declarat reprezentanții CFR Călători.
Profitul CFR provine din subvențiile statului, nu din eficiență
CFR Călători operează cu material rulant învechit: vârsta medie a locomotivelor este de 51 de ani, iar a vagoanelor de 32 de ani. În același timp, operatorii privați atrag tot mai mulți pasageri pe rutele cele mai circulate, iar ponderea CFR pe piața transporturilor de călători scade constant.
În 2024, CFR Călători a raportat o cifră de afaceri de 3,4 miliarde de lei, în creștere cu 24%, și un profit net după şase ani de pierderi, de 1,3 miliarde de lei. Cu toate acestea, rezultatul pozitiv nu provine din eficiența operațională, ci din majorarea subvențiilor de la stat, adică din resursa bugetară generală.
Servicii mai scumpe și tot mai departe de standardele europene
Chiar și subvenționată de stat, conducerea CFR Călători a decis reducerea numărului de trenuri cu 244 zilnic, pentru a limita pierderile. În paralel, prețurile biletelor oferite de CFR s-au majorat constant, oferind un service tot mai îndepărtat de standardele europene.
În timp ce în Europa de Vest trenurile circulă frecvent la viteze peste 160 km/h, într-un mediu modern, în România sistemul feroviar este învechit, investițiile întârzie, călătorii suferă, iar potențialele fonduri europene nerambursabile sunt pierdute.
