Agenția Moody’s a confirmat ratingul României, o veste pozitivă, dar care nu exclude o posibilă reducere la nivel de „neindicat pentru investiții” în viitor.
Moody’s a justificat decizia prin îmbunătățirea perspectivelor fiscale. Această evoluție a fost influențată de pachetele de măsuri pentru corectarea deficitului bugetar.
Conform agenției, impactul acestor măsuri va depăși 3% din PIB în perioada 2025-2026. Creșterea TVA-ului și înghețarea pensiilor și salariilor bugetare contribuie semnificativ la echilibrarea bugetului.
Există însă și riscuri care pot afecta consolidarea fiscală. Acestea includ menținerea sprijinului politic pentru măsuri, disciplina bugetară și impactul asupra creșterii economice.
Un alt pericol vine din exterior: implicarea redusă a SUA în securitatea europeană, care ar putea duce la creșteri neprevăzute ale cheltuielilor bugetare și la perturbări ale planului de consolidare.
Potențiala ameliorare a ratingului este condiționată de schimbarea perspectivei de la negativă la stabilă, lucru posibil numai prin respectarea programului de reducere a deficitului.
În caz contrar, ratingul ar putea fi retrogradat la categoria „junk”, dacă indicatorii economici nu ating nivelul așteptat.
Perspective FMI
În același timp, Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat concluziile misiunii sale de evaluare. Concluziile FMI sunt în concordanță cu cele ale agenției de rating.
FMI apreciază pachetele fiscale drept esențiale pentru reducerea deficitului. Instituția menționează reducerea dobânzii BNR ca posibilă doar odată cu o scădere semnificativă a inflației.
Prognoza de creștere economică este modestă: 1% în acest an și 1,4% în 2026. FMI subliniază că măsurile fiscale vor încetini consumul, însă investițiile din fonduri europene ar putea compensa această tendință.
Riscurile identificate includ eșecul reducerii deficitului bugetar, care ar duce la retrogradarea ratingului, bariere comerciale, încetinirea creșterii economice a partenerilor comerciali, incertitudinile geopolitice și impactul asupra fluxurilor de investiții.
FMI subliniază necesitatea respectării țintei de deficit bugetar de 3% din PIB și menținerea datoriei publice sub 60% din PIB. Începând cu 2027, România va trebui să reducă anual deficitul cu 0,67% din PIB, ceea ce nu va fi ușor.
În final, analizele profesionale independente nu țin cont de anumite așteptări nerealiste ale unor actori economici, politici și sociali. Unul din factorii cheie în menținerea încrederii în economia românească rămâne reducerea deficitului bugetar.
