În 2024, România a înregistrat un număr record minim de nașteri, sub 150.000, de la 1930 încoace.
În unele comune românești, nașterile sunt extrem de rare. În Ceru-Băcăinți (Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) și Bătrâna (Hunedoara), în ultimii cinci ani au apărut doar câte trei copii. În Bătrâna, anul cu cea mai mare fertilitate a fost 1991, cu patru nașteri. De atunci, liniștea a înlocuit strigătul de bucurie.
Această situație nu este izolată. Zeci de localități din țară au înregistrat, între 2020 și 2024, cel mult 20 de nașteri. La nivel urban, municipii precum Orșova, Beiuș și Motru se numără printre cele mai afectate de scăderea natalității, iar printre orașe, Urlați, Lipova și Videle sunt lideri în acest clasament negativ.
Record scăzut de nașteri
Datele Institutului Național de Statistică confirmă declinul. În 2024, România a înregistrat un număr extrem de redus de nașteri, sub 150.000, reprezentând cel mai mic număr înregistrat de la 1930. Pentru comparație, în 1967 s-au născut 330.000 de copii.
„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat înlocuirea demografică. Toate generațiile ulterioare au o descendență sub nivelul de înlocuire”, avertizează demograful Vasile Ghețău.
Ocoliș, un colț de Apuseni: o pierdere demografică semnificativă
Ocoliș este un sat din județul Alba cu cele patru sate Lunca Largă, Ocoliș, Runc și Vidolm.
Potrivit recensământului din 2021, comuna Ocoliș are 479 de locuitori, în scădere față de cei 616 din recensământul anterior (2011).
Ceru-Băcăinți (Alba): doar 3 nașteri în 5 ani, în 10 sate
Localitatea cuprinde 10 sate și are, conform recensământului recent, 227 locuitori. Anterior, populația era mult mai mare, iar acum 10 ani s-au născut mai mulți copii.
Râmeț, Alba: doar 7 nașteri în 5 ani, în 14 sate
Râmeț (Alba) este un sat cu 14 sate componente și, conform recensământului din 2021, 426 de locuitori, în scădere față de 574 de locuitori înregistrați la recensământul anterior (din 2011).
Bunila, Hunedoara: 5 nașteri în 5 ani, în 5 sate
Comuna Bunila are aproximativ 500 de locuitori. Datele disponibile pentru 2023 arată situații demografice îngrijorătoare, cum ar fi zero căsătorii și patru decese.
În 2023, sub 150.000 de copii s-au născut în România, o cifră record negativă din 1930. Datele sunt furnizate de Institutul Național de Statistică.
În 2022, nașterile au fost puțin peste 170.000, în timp ce în 2021 au fost aproape 200.000.
„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat un nivel de înlocuire. Generațiile ulterioare nu au atins acest nivel”, a subliniat Vasile Ghețău recent.
Schimbările demografice nu sunt exclusive pentru România, ci se observă la nivel global. Datele Eurostat arată schimbări dramatice în ultimii 60 de ani.
Scăderea natalității: un fenomen global
În aceste condiții, numărul cadrelor didactice va trebui redus, producătorii de materiale școlare vor întâmpina dificultăți, existând efecte indirecte asupra economiei locale. Mai mult de 70% dintre cuplurile tinere spun că nu își doresc copii în prezent. Factorele financiare și incertitudinea locurilor de muncă sunt principalele motive pentru aceasta.
Cauze ale scăderii natalității în multe țări dezvoltate
- Stilul de viață influențează vârstele la care oamenii se căsătoresc și au copii.
- Accesul dificil la locuințe și a flexibilității la locul de muncă.
- Instabilitatea economică.
- Îmbunătățirile în contracepție.
- Îmbătrânirea populației.
Decretul nr. 770 și impactul său asupra natalității
Experiența istorică influențează situația demografică din România. Decretul nr. 770 din 1966, limitând accesul la avort și contracepție, a avut consecințe complexe asupra natalității.
Avortul era restricționat, iar cele mai multe dintre avorturi erau ilegale, fapt care a dus la abandonuri de copii.
Paradoxul demografic
Alocațiile, stimulentele de stat, rata șomajului nu influențează semnificativ rata natalității la nivel de județ în România. Faptul de a avea un copil contribuie substantial la variațiile ratei.
Creșterea PIB-ului este asociată cu amânarea nașterii primului copil și, implicit, cu scăderea natalității. Urbanizarea și nivelul de trai avansat sunt, de asemenea, factori care conduc la aceasta.
