România, alături de alte 16 state europene, a semnat „Declarația de la Berlin” pentru stimularea competitivității unității economice europene. Documentul va permite implementarea a cinci măsuri menite să îmbunătățească performanța economică a Uniunii Europene într-un context de „concurență globală intensă”.
Franța și Italia, două dintre cele mai influente națiuni continentale, au semnat și ele „Declarația de la Berlin”, alături de Germania, Spania și Belgia, printre alte state.
„Europa are nevoie de o industrie europeană unită”
Pentru a face față concurenței globale și unor provocări internaționale precum efectele schimbărilor climatice, tensiunile comerciale sau creșterea costurilor energetice, documentul susținut de cele 16 națiuni promovează inițiative ce vizează sporirea productivității, în conformitate cu recomandările din Raportul Draghi din 2024, conform agenției EFE.
Raportul subliniază în special necesitatea ca Europa să-și întărească autonomia economică și capacitatea inovatoare, precum și să abordeze aspecte precum securitatea economică a blocului și consolidarea fundamentelor industriale și tehnologice.
„Europa are nevoie de o industrie comună pentru a valorifica pe deplin oportunitățile. Împreună trebuie să stabilim un cadru și impulsuri solide pentru creștere, inovare și competitivitate”, a afirmat ministrul spaniol al Industriei și Turismului, Jordi Hereu, după semnarea documentului.
✍️ Spania și alte 16 țări se angajează să impulsioneze competitivitatea industriei europene în cadrul Declarației de la Berlin
Se concentrează pe autonomie, leadership tehnologic, decarbonizare, materii prime critice și industria de Apărare
🔗https://t.co/jLQiv2NRPi pic.twitter.com/NM8ILzK08m
— Ministerul Industriei și Turismului
În acest context, documentul semnat la Berlin propune cinci principii pentru a ghida acțiunile europene în scopul creșterii productivității și performanței economice.
Se urmărește simplificarea birocrației, integrarea inteligenței artificiale în procesele industriale, dezvoltarea «piețelor europene de elită», întărirea rezilienței sectorului industrial și valorificarea potențialului inovator din domeniul securității, prin înființarea unei agenții de inovare în apărare, cu accent pe industriile auto și biotehnologie.
Agenție de inovare în domeniul apărării
Prin „simplificarea administrativă europeană” se urmărește „o mai mare flexibilitate pentru companii în procesul de autorizare a activităților lor”, conform comunicatului.
De asemenea, se solicită „integrarea inteligenței artificiale în procesele de producție industrială pentru a spori competitivitatea”, considerând că transformarea digitală „nu este o chestiune doar pentru startup-uri și companii tehnologice, ci esențială pentru o industrie europeană competitivă și suverană, în special pentru sectorul manufacturier”.
Mai mult, se evidențiază importanța valorificării puterii de achiziție a entităților publice, precum și utilizarea contractelor publice și a altor mecanisme de stimulare naționale și ale UE pentru a sprijini piețele de elită europene, conform comunicatului.
Cel de-al patrulea punct al declarației, referitor la reziliența sectorului industrial, menționează potențialul de inovare al sectoarelor de apărare, cu un accent special pe materiile prime critice, și înființarea unei Agenții de Inovare pentru Apărare în UE.
Pași spre decarbonizare
Având în vedere schimbările climatice, țările semnatare solicită „promovarea etichetelor de produse validate de UE, indicând amprenta de carbon”.
Al cincilea punct se referă și la angajamentele UE pentru mediu în contextul actualei transformări industriale, deoarece „abordează leadership-ul în inovare și crearea valorii în industria europeană, cu accent pe sectorul auto și biotehnologie”.
În acest sens, se cere „implementarea de vehicule cu emisii reduse și zero emisii, precum și extinderea infrastructurii de reîncărcare și alimentare cu hidrogen, pentru decarbonizarea flotelor comerciale”.
Împreună cu Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Finlanda, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia și Slovenia au semnat și aceste angajamente.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Secretarul de stat din cadrul Ministerului Energiei a declarat: „A fost aprobat regulamentul privind eliminarea importurilor de gaze naturale din Rusia”.
Care sunt șansele unui blackout în România? Ministrul Energiei nu excluge posibilitatea. Este țara pregătită?
