România și criza gazelor: cât de aproape de pană?

Nistor Florin
5 Citit minim
Cât de aproape este România de pana prostului la gaze

De aceea, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a solicitat săptămâna trecută o verificare a situației stocurilor de gaze naturale.

Situația stocurilor de gaze naturale

În prezent, România are 36,8% din capacitatea de depozitare a gazelor naturale, un nivel printre cele mai mici din Uniunea Europeană, conform datelor Gas Infrastructure Europe din 15 februarie.

Sub România se situează Belgia (31,91%), Olanda (30,43%) și Franța (26,19%). Țări vecine, precum Bulgaria, au 45,28% din depozitele pline, Ungaria 48,96%, iar Polonia atinge un nivel de 57,19%.

Exporturi și asistență pentru Moldova

Scăderea nivelului stocurilor în România este parțial explicată de exporturile de gaze naturale și de furnizarea de energie către Republica Moldova, în contextul întreruperii tranzitului gazelor rusești prin Ucraina.

Dependență de importuri

Un expert în gaze naturale, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, declară că nu există probleme majore de aprovizionare cu gaze naturale, garantându-se că populația va avea energie suficientă pentru încălzire.

„Situația este normală, nu există motive de îngrijorare. Momentan importăm, așa cum am exportat și în ianuarie și decembrie. Această activitate pe piața energetică este de peste 30 de ani și nu prezintă probleme”, a afirmat el pentru Libertea.

Îngrijorări legate de sudul țării

Cu toate acestea, există preocupări legate de distribuția gazelor, chiar dacă stocurile teoretic ar asigura o perioadă de frig.

Stocurile din Depomureș Târgu Mureș se situează la 43,66%, iar Depogaz prezintă următoarele date:

  • Bălăceanca – 49,13%
  • Bilciurești – 19,13%
  • Ghercești – 100,68%
  • Sărmășel – 52,12%
  • Urziceni – 11,16%

„Singura preocupare este golirea anumitor depozite din apropierea Bucureștiului, zone cu un număr mare de consumatori și centrale termice”, a subliniat Chisăliță.

Depozitele de la Bilciurești și Urziceni, care alimentează Bucureștiul și centrala Petrom de la Brazi, sunt aproape golite. Aceasta pune în pericol funcționarea centralelor termice ale ELCEN din Capitală.

Exista și îngrijorări legate de umplerea depozitelor pentru iernile viitoare.

Dumitru Chisăliță critică lipsa unor reglementări clare în piața gazelor naturale, atribuind responsabilitatea situației Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).

„Lipsa unor reguli clare de funcționare a pieței permite unor actori să obțină profit pe seama altora. Este nevoie de un cadru legal pentru stocurile de gaze naturale. S-au efectuat extrageri de gaze în baza unor interese private”, a afirmat acesta.

„Însă, nu există motive de anxietate; nu am auzit de persoane fără gaze.”, a reiterat declarându-se încrezător Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Dependență energetică

România produce majoritatea gazelor necesare, 90%, importând doar 10%. În perioadele de iarnă, importurile cresc semnificativ.

România consumă zilnic 50 de milioane de metri cubi de gaze, din care producția internă este de 24 milioane, importurile de 16 milioane, iar din depozite se extrag 17 milioane de metri cubi, conform Economedia. O cantitate de 7 milioane de metri cubi este exportată către Moldova.

Dependență de Rusia

Expertul în gaze naturale susține că România, la fel ca și restul Europei, rămâne dependentă de Rusia din punct de vedere energetic.

„Gazele importate, indiferent de sursă, sunt în cele din urmă legate de Rusia. Așadar, există o rerutare a gazelor, însă niciodată nu există o reală reducere a dependenței de Rusia”, a explicat acesta.

Politici energetice anterioare

Expertul atribuie situația actuale politicilor anterioare adoptate de Uniunea Europeană și de statele cu legături de afaceri cu Rusia.

„Chiar în 2019, Europa intenționa să închidă depozitele de gaze. Atunci viziunea era: ‘De ce avem nevoie de depozite dacă sunăm la Moscova și primim gaze?’,”
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă

Înainte de invazia Ucrainei din 2022, unele țări europene, între care Germania, Austria, Ungaria, Franța, Slovacia și Turcia, aveau relații energetice preferențiale cu Rusia.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *