Navă de război în Marea Neagră, Foto: Dima / ContactPhoto / Profimedia Images
România, Bulgaria și Turcia ar trebui să extindă operațiunile comune de combatere a minelor din Marea Neagră, incluzând patrule pentru protecția instalațiilor energetice și a rutelor comerciale împotriva unui eventual atac din partea Rusiei, a declarat ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu acordat Reuters.
Marea Neagră, mai ales apele teritoriale ucrainene, a fost un câmp de luptă esențial în contextul invaziei Rusiei din februarie 2022. Minele marine au reprezentat o amenințare semnificativă pentru transporturile de cereale și petrol, afectând mai multe vase comerciale.
România, Bulgaria și Turcia, state riverane Mării Negre, alături de Ucraina, Rusia și Georgia, au inițiat un grup operativ de dezminare în 2024.
„Acest proiect trebuie dezvoltat către un proiect de patrulare în următorii ani. Vom discuta despre aceasta cu aliații noștri în viitorul apropiat”, a afirmat Ionuț Moșteanu.
„Marea Neagră… va rămâne un teatru de operațiuni pentru Rusia. Trebuie să descurajăm [Rusia] și să ne apărăm interesele, care includ infrastructura energetică, comerțul maritim și libertatea de navigație. Acestea sunt obiectivele noastre și vor fi apărate”, a subliniat ministrul Apărării.
Încercări persistente de interferență cu semnalele GPS
România și Ucraina împărtășesc o frontieră terestră de 650 de kilometri. Pe parcursul războiului, fragmente de drone rusești au căzut pe teritoriul României. În legătură cu Marea Neagră, ministrul Moșteanu a vorbit despre încercări „aproape zilnice” de interferență cu semnalele GPS, atribuindu-le probabil Rusiei. Moscova respinge constant aceste acuzații.
Conform Reuters, România va deveni cel mai mare producător de gaze al Uniunii Europene și un exportator net din 2027, o dată cu finalizarea unui important proiect offshore de gaze din Marea Neagră.
România a decis achiziționarea unei corvete ușoare de la Turcia, aproape nouă, care a intrat în serviciul forțelor turce la sfârșitul anului 2024, însă Ministerul Apărării anticipează o perioadă lungă pentru achiziționarea ulterioară a mai multor corvete.
Speranțe pentru un armistițiu
Moșteanu a mai menționat că România, care se străduiește să reducă cel mai mare deficit bugetar din UE pentru a evita o retrogradare de rating și a debloca fonduri europene, probabil că nu va contribui la noul mecanism financiar „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL) al NATO.
România a donat Ucrainei o baterie de apărare antiaeriană Patriot. De asemenea, antrenează piloți ucraineni pentru avioane de luptă și a facilitat exportarea a circa 30 de milioane de tone de cereale prin Portul Constanța.
Întrebat despre summitul dintre președinții SUA și Rusiei din Alaska, Ionuț Moșteanu s-a declarat optimist față de posibilitatea unui armistițiu.
„Toată lumea speră la un armistițiu și la negocieri de pace durabile, cu garanții de securitate pentru Ucraina”, a concluzionat ministrul român al Apărării.
