În ultimii ani, numărul persoanelor fără adăpost din București s-a dublat, iar măsurile propuse rămân doar la nivel de discuție, susține directorul Asociației Carusel, care remarcă lipsa de angajament în abordarea acestei probleme.
„Noi venim aici, dar nimeni nu vine aici cu intenții bune”, spune un bărbat, aflat la centrul organizat de Carusel, unde zilnic aproximativ 100 de persoane fără adăpost beneficiază de hrană și igienă.
Bărbatul, în vârstă de până în 40 de ani, locuiește de mulți ani pe stradă, petrecând nopțile în centrele de noapte ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului București. „Noaptea înseamnă moarte” – mărturisește el despre perioada petrecută pe străzi.
În prezent, el locuiește la un prieten, care l-a primit împreună cu soția și copilul de un an. A ajuns pe străzi după ce a fost dat afară din locuința părintească, fiind anterior condamnat pentru conducere fără permis. După eliberare, a aflat că nu mai are un loc unde să locuiască. „M-au dat afară cu o plasă de haine”, își amintește el.
Bărbatul se plânge, de asemenea, de discriminare, precizând că întâmpină dificultăți din cauza etniei sale. „Societatea nu face față foarte bine nevoilor românilor” – mărturisește acesta. Lipsa unui loc de muncă și posibilitatea de a pierde locuința oferită de prietenul său constituie o altă sursă de îngrijorare pentru el.
„Statul ne transformă în persoane marginalizate, nu suntem noi cei care alegem această situație. Sunt mulți oameni care au nevoie de ajutor. Mie îmi dă Dumnezeu în fiecare zi. Ar trebui să fie construite centre de noapte adecvate, care să ofere tuturor persoanelor vulnerabile un refugiu”, adaugă bărbatul.
Strategii naționale pentru persoane fără adăpost
Ce acțiuni concrete întreprinde statul pentru a sprijini persoanele vulnerabile?
În București, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului București menționează proiecte în curs, oferind acces la centre de zi, policlinici sociale, spălătorii și cantine sociale.
Aceștia colaborează și cu organizații non-guvernamentale, depunând eforturi în campanii de identificare, testare pentru HIV și TBC și reintegrare profesională.
La nivel național, Strategia națională privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 include:
- consiliere și educație economică și juridică
- campanii de informare despre efectele abandonului școlar
- campanii de prevenire a adicțiilor
- consiliere psihologică și programe de reintegrare socială
Totodată, România a adoptat Strategia națională a locuirii pentru perioada 2022-2050, având ca obiective: construirea locuinte sociale, asigurarea accesului la locuință pentru persoanele aflate în dificultate prin intervenții directe, și dezvoltarea ofertei de locuințe sociale pentru persoane fără adăpost.
„Persoanele au renunțat la cereri pentru locuințe”
Strategia „housing first” subliniază importanța locuinței ca drept fundamental și acordarea unui adăpost permanent persoanelor fără adăpost, fără condiții prealabile. Marian Ursan, directorul Carusel, susține eficiența acestei metode. „Oamenii trebuie să aibă un loc sigur în care să locuiască, abia apoi putem să implementăm programe de integrare”, argumentează acesta.
În ciuda eforturilor României, situația se înrăutățește constant. „Oamenii au renunțat să mai depună cereri pentru locuințe. România nu se implică cu suficientă hotărâre în rezolvarea acestei probleme”, subliniază Ursan, referindu-se la birocrație, evidentă și în raportul „Vocea cetățenilor fără adăpost”.
