Mai multe organizații pentru apărarea drepturilor omului au solicitat demisia lui Vasile Bănescu, după ce acesta a declarat că „contrazicerea unei instituții în deciziile sale nu face parte din atribuțiile unui jurnalist obiectiv”. În cadrul unui interviu acordat publicului HotNews, membrul CNA recunoaște că afirmația sa, referitoare la decizia instituției de a solicita YouTube să retragă un material al jurnalistului Marius Tucă, „a fost spusă sub presiunea momentului”, „nefericită” și „insuficient argumentată”. Și-a cerut scuze. Cu toate acestea, Bănescu își susține ferm decizia CNA, considerând-o conformă legii.
- În preajma Sărbătorilor Pascale, Vasile Bănescu critică utilizarea credinței în scopuri electorale de către politicieni. „Nu este corect să transformi pe Hristos într-un instrument electoral. Această practică dăunează inclusiv Bisericii”, afirmă fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei.
- „Credința nu se află niciodată în contradicție cu rațiunea, întrucât rațiunea este un principiu fundamental atât al omului, cât și al divinității. Conspiraționismul contribuie doar la divizarea credințelor religioase de rațiune”, observă teologul.
- Vasile Bănescu susține că România nu este un stat laic, așa cum este, de exemplu, Franța, ci un stat „neutru religios”, lipsit de componenta „anti-religie” inerentă unui stat laic.
Un mediu mediatic complex
– Domnule Vasile Bănescu, cum apreciați în prezent peisajul mediatic?
– Consider că reflectă fidel contextul societal actual, caracterizat de o polarizare crescândă a societății românești. Între diversele grupuri sociale au apărut bilioane de idei cu comunicare și dialog lipsit de rațiune. Atributele acestui peisaj includ încrâncenarea, fidelizarea excesivă, în special în jurul anumitor indivizi, în jurul cărora s-au format aceste bilioane.
Impactul cel mai puternic asupra societății vine din mediul online și social media. În cadrul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), am posibilitatea de a analiza aprofundat acest peisaj online și audiovizual. Este un peisaj tumultuos, haotic, dezvăluind aspecte dezamăgitoare pentru public.
Observ, citesc și urmăresc materiale care evidențiază un grad de vulgaritate, mobilizare a aspectelor negative ale naturii umane. Aceste materiale conțin nu doar simple injurii, ci o vastă acumulare de mizerie, aducând aminte de concepte ca ”păducheria și menajeria” despre care vorbea Baudelaire.
Sunt percepute fragmente ale societății marcate de ură și o adâncă ranchiună.
Există o carte intitulată „Anii urii”. În comparatie cu ultimul an sau cu ultimele luni, aș spune că acești ani ai urii se estompează.
Aceste ultime luni au fost, cel puțin pentru mine, o dezamăgire gravă, demonstrând că mizeria socială, manifestată prin ură, violență, agresivitate și manipulare, este prezentă în spațiul public. Toate acestea arată un mediu mediatic polarizat și hiperpolitizat.
„Un segment al societății crede că România este o dictatură”
– Ce considerați că a generat acest mediu despre care vorbiți?
– Factorii sunt destul de clare. Un segment al societății, bombardat cu fake news și dezinformare, a ajuns să creada că România este o dictatură.
Asta denotă, evident, o lipsă de înțelegere a semnificației termenului „dictatură”, având în vedere că acești indivizi își exprimă aceste opinii de la microfoanele unor entități media absolut libere, care emite în spațiul mediatic tot ceea ce doresc. Dar nuanțele și contradicțiile nu rezonează la cei care vorbesc despre dictatură.
În mod similar, interpretarea eronată a conceptului de „lovitură de stat”, aplicată în viziunea acestor persoane, influențează mediul nostru mediatic. Din păcate, este deprimant, dar sper că după această perioadă electorală, situația va reveni treptat la o pseudo-normalitate, considerând normalitatea direct proporțională cu gradul de educație al unui popor.
Sunt convins că evenimentele din ultimele luni au surprins România într-o situație de înaltă vulnerabilitate educațională, probabil cea mai gravă de după 1990. Altfel nu se explică confuziile dintre adevăr și minciună, fake news și știri reale, informare și dezinformare.
Despre cazul Marius Tucă: „Materialul conținea o gravă dezinformare”
– Recent, a avut loc un incident cu videoclipul lui Marius Tucă. CNA a cerut retragerea de pe YouTube. Opinia publică a fost divizată. Ce putea face CNA pentru ca această decizie să fie mai bine înțeleasă?
– Decizia nu a fost mai dură decât ar putea fi perceput de oricine înregistrează o sancțiune a CNA-ului. Există legi și reglementări ale audiovizualului, care definesc reacția instituției CNA.
Decizia de a solicita retragerea de pe o platformă socială a unui material realizat de un cunoscut jurnalist, care nu încetează să fie jurnalist chiar dacă comunică în alt mediu decât redacția, s-a luat după o analiză atentă a materialului. Această analiză a relevat faptul că materialul conținea o gravă dezinformare din perspectiva legii. Prin lege, înțeleg și spiritul și litera legii.
Utilizarea necorespunzătoare a expresiei „lovitură de stat” are impact asupra societății. Persoanele sunt induse în eroare că o persoană este victima unei lovituri de stat, deși autoritățile statului au analizat și au ajuns la concluzia că persoana nu îndeplinea condițiile pentru funcția de președinte al României.
Aceste acțiuni, prin care a fost respinsa candidatura cuiva, s-au bazat pe legi și probe.
{/* restul continutului, cu structura tagurilor identice */}
