În urmă cu 17 ani, în România nu se realizau infrastructuri de autostradă. Nu din cauza lipsei de voință, ci din cauza factorilor de mediu mai puternici: mercurul, lupii stresati, urșii cu viață sexuală fragilă, broaștele sensibile la zgomot și, desigur, pițigoii. Oficial, aceste explicații erau acceptate. Neoficial, proiectele de autostradă erau mereu pe hârtie, dar niciodată în faza de execuție reală.
Autostrada Transilvania și mercurul care a blocat Bechtelul
Dezvoltarea Autostrăzii Transilvania (Brașov – Borș) a debutat în 2005, cu entuziasm și speranțe, fiind atribuită companiei americane Bechtel, într-un contract în valoare de 2,2 miliarde de euro. Termenul de finalizare era 2012. Realitatea? O epopee interminabilă.
În zona Câmpia Turzii, muncitorii au săpat aproximativ doi metri și au descoperit mercur. Lucrările au fost imediat oprite, iar Ministerul Transporturilor a anunțat necesitatea analizelor de laborator și a procedurilor de decontaminare. Autostrada s-a suspendat. Mercurul câștiga teren. Tranziția în teren era toxică.
Pițigoii, broaștele și Autostrada București – Ploiești
Deși mercurul părea exotic, fauna protejată a avut explicații și mai poetice. În zona Moara Vlăsiei, pe segmentul Autostrăzii București – Ploiești, avizele de mediu au devenit principalul obstacol. Motivul? Zgomotul autovehiculelor urma să deranjeze broaștele și păsările protejate. Ministrul Transporturilor de atunci, Radu Berceanu, a menționat în mod generic „pițigoi” pentru păsările din specii protejate. Valoarea proiectului: 422 de milioane de euro pentru 62 km. Promisiunea oficială era finalizarea până în iunie 2010, conform anunțului premierului Emil Boc.
Pițigoii însă nu au respectat termenele, iar construcția s-a tot amânat.
Urșii și lupii, locuitorii din Comarnic
Pe tronsonul montan al Autostrăzii Comarnic – Brașov, explicațiile au fost aproape filozofice. Agențiile de mediu au avertizat că zgomotul de pe șantier și, ulterior, traficul ar putea afecta lupii și urșii, provocând dificultăți în împerechere.
Soluția propusă? Obiecte speciale peste autostradă, acoperite cu vegetație, pentru a permite dilatarea în mod natural a animalelor. Bine că nu s-au gândit să le ofere sesiuni de terapie de cuplu sau să le administreze medicamente precum Viagra.
„Ce putem face?“, se întreba atunci Adrian Ionescu, director în infrastructură rutieră la Ministerul Transporturilor. „Vom monta panouri speciale, similare cu parapeți, dar mai înalți, pentru a reduce zgomotele și a proteja animalele.”
Astfel, autostrada a rămas în stadiul de concept empatic.
Fast-forward: anul 2020 și gândacul care a stopat proiectele europene
Timpul a trecut, iar obstacolele au evoluat. În 2020, finanțarea europeană pentru Autostrada Sibiu – Pitești a fost suspendată din cauza unui gândac. Un singur individ, dar cu pedigree unic.
Se numește Morimus funereus, cunoscut drept gândacul croitor al stejarului și fagului. Este prezent în mai multe țări europene, inclus în lista speciilor amenințate din 2006 și are între 20 și 35 mm lungime. Suficient pentru a bloca fonduri de miliarde de euro.
Comisia Europeană a solicitat explicații României și măsuri de protejare, suspendând finanțarea până la clarificări. Disputa a fost mediatizată, cu schimburi dure de replici între oficiali și foști miniștri ai Transporturilor.
Autostrada aștepta din nou.
Stadiul actual, după 17 ani de „nu se poate”
Toate explicațiile oficiale au fost corecte din punct de vedere procedural și birocratic. Însă rezultatul a rămas același: autostrăzile sunt doar pe hârtie.
Privind retrospectiv, tabloul este clar: în anii 2000, progresul a fost blocat de mercur, broaște și pițigoi. În anii 2010, au apărut urșii și lupii cu probleme de reproducere. În 2020, un gândac european a stopat proiectele majore.
Cu toate acestea, în comparație cu trecutul, astăzi există proiecte cu infrastructură efectiv finalizată. România a depășit pragul de 1.300 km de drumuri rapide și autostrăzi. Progresul este vizibil, deși rețeaua încă constă din segmente separate, fără o continuitate unitară.
O diferență esențială față de acum 17 ani este că acum discutăm despre șantiere active, asfalt turnat și termene care, deși întârzie, nu sunt doar declarații false.
