The Guardian publică o analiză despre pașii făcuți de România, considerată țara europeană cu cele mai periculoase drumuri, pentru îmbunătățirea siguranței rutiere.
Guvernul recent a aprobat măsuri pentru combaterea condusului riscant, însă activistii avertizează că procesul de schimbare este lent și mentalitățile nu se modifică rapid, mai ales în contextul unei infrastructuri deficitare și al unor condusuri agresive care continuă să provoace victime.
Cea mai mare rată a mortalității rutiere din UE se înregistrează în România
În 2024, România a raportat 78 de decese rutiere la un milion de locuitori, atingând cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, menționează publicația citată.
Aproximativ jumătate dintre cele aproximativ 1.500 de victime anuale sunt participanți vulnerabili la trafic, precum pietoni și bicicliști.
Chiar dacă mortalitatea s-a diminuat ușor, media rămâne alarmantă: patru persoane decedează zilnic în accidente rutiere, iar alte nouă suferă răniri grave.
Lucian Mîndruță: „Am învățat pe calea dificilă”
Jurnalistul și prezentatorul radio din București, Lucian Mîndruță, admite pentru The Guardian că experiențele sale din trafic i-au schimbat radical atitudinea la volan.
După mai multe accidente cauzate de neatenție, condiții meteorologice nefavorabile sau greșeli de conducere, el afirmă că a învățat „pe calea grea” importanța prudenței și a vitezei moderate.
Din cauza nemulțumirii publice crescânde, autoritățile au înăsprit legislația. Comportamentele agresive la volan, precum intimidarea celorlalți șoferi sau manevrele periculoase, au fost reglementate, iar sancțiunile au fost sporite.
De asemenea, a fost implementată o rețea de camere pentru monitorizarea vitezei și un sistem automat de detectare a încălcărilor rutier.
Cultura rutieră agresivă în România
„Lucrurile evoluează. Nu cu viteza dorită, dar se observă progres”, afirmă Alexandru Ciuncan, președintele Coaliției pentru Siguranța Rutieră.
Datele Poliției indică o tendință favorabilă: în 2025, decesele rutiere au redus cu 13%, iar rănirile grave cu 4%. Cu toate acestea, Uniunea Europeană a notificat România pentru implementarea corectă a directivei privind siguranța rutieră, semnalând întârzieri în reformele structurale.
Specialiștii afirmă că problema nu se limitează doar la legislație, ci include și cultura rutieră existentă.
Impactul importului de autoturisme second-hand fără sisteme de siguranță
Activistii avertizează asupra unui stil de condus „egoist” și precizează că schimbarea mentalităților ar putea dura mai mult de un deceniu. În 2025, România a organizat prima săptămână națională de conștientizare a siguranței rutiere, pentru a educa publicul.
În București, traficul intens și parcul auto învechit cresc riscurile de accidente.
Capitala este una dintre cele mai poluate din UE, traficul fiind responsabil pentru aproximativ 60% din poluarea aerului, conform datelor Platformei de Mediu pentru București.
Importul masiv de mașini second-hand, adesea fără echipamente moderne de siguranță, contribuie atât la accidente, cât și la problemele de sănătate generate de poluare.
„Nu importați doar poluare, importați și riscuri”
Raul Cazan, liderul organizației de mediu 2Celsius, avertizează că aceste vehicule prezintă riscuri majore: „Nu importați doar poluare din vest. Importați și pericol.”
Deși există semne de progres, România continuă să fie departe de obiectivele europene pentru reducerea mortalității rutiere până în 2030, menționează The Guardian. Experții afirmă că doar o combinație între infrastructură modernizată, aplicarea strictă a legii și schimbarea comportamentului în trafic poate îmbunătăți cu adevărat siguranța rutieră din țară.
