„Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel înalt al investițiilor, să gestioneze costurile crescute ale dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să reseteze economia pe baze mai sănătoase. Acestea reprezintă cele cinci principale provocări care definesc bugetul pentru acest an”.
1. Reducerea deficitului bugetar și consolidarea echilibrului fiscal al statului
Primul obiectiv major este scăderea deficitului bugetar. România trebuie să reducă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, adică 146 miliarde de lei în 2025, la 6,2% din PIB, adică 127,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o ajustare de circa 18,3 miliarde de lei.
„Această ajustare nu este doar o simplă operațiune contabilă a Guvernului. Este un efort comun al întregii economii și societăți.
Reducerea deficitului bugetar implică apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile încasate. Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își ajusteză programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. De aceea, reducerea deficitului necesită decizii dificile privind prioritățile de cheltuieli publice”.
2. Menținerea unui nivel înalt al investițiilor publice
„În același timp, România trebuie să păstreze un volum semnificativ de investiții publice. De ce?”
Avem peste 20.000 de proiecte în diferite etape, în toate regiunile țării, iar în perioada recentă s-au supracontractat proiecte peste capacitatea financiară normală. În plus, anul acesta se încheie un ciclu important de absorbție a fondurilor europene.
Este prioritară implementarea investițiilor finanțate din PNRR.
Termenul pentru finalizarea absorbției fondurilor din PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat.
Bugetul pentru investiții propus în proiectul de lege se ridică la peste 160 miliarde de lei, adică aproximativ 8% din PIB”.
3. Costul crescut al dobânzilor
„O altă presiune majoră asupra bugetului o reprezintă costurile crescute ale dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru datoria publică. Deși ratele dobânzilor din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani.
În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pentru dobânzi, echivalentul a aproape 12 miliarde de euro, adică 3% din PIB. Ca referință, această sumă reprezintă valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București–Pașcani”.
4. Reducerea cheltuielilor cu personalul și eficientizarea administrației
„Pentru a crea resurse în buget pentru servicii publice și pentru a susține investițiile, este necesară diminuarea cheltuielilor cu personalul din sectorul public. În următoarele luni, ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să realizeze economii. Nu va fi un proces facil.
Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor cu personalul și controlul cheltuielilor curente ale statului, fără a compromite sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care rămâne la nivelul de circa 250 miliarde de lei. Scopul este să utilizăm fondurile publice mai eficient, să direcționăm mai multe resurse către investiții și dezvoltare, și să creăm o administrație mai simplă, mai eficace și mai apropiată de cetățeni.”
5. Dezvoltare economică durabilă pe termen lung
„Pe lângă ajustările bugetare, este esențial ca economia să fie fundamentată pe baze solide. Aceasta implică, printre altele, creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, precum și sprijinirea investițiilor private.
Numai astfel putem genera mai multă valoare și bunăstare pentru români, creând condiții pentru o economie mai competitivă și mai rezistentă.”
Gestionarea eficientă a acestor provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de creștere economică în următorii ani”, conform declarațiilor oficiale.
