Mulțime de oameni pe stradă.
Românii transmit un mesaj clar: abia după eliminarea risipei vor accepta noi taxe. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) consideră prioritare reducerea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii fiscale și a corupției (19%), conform celui mai recent studiu privind percepția publică asupra taxelor, „Consumer Sentiment 2025”, realizat de agenția MKOR. Orice altă propunere fiscală nu va avea legitimitate dacă nu este precedată de măsuri împotriva privilegiilor.
- 74% dintre români nu cred că guvernul va gestiona responsabil veniturile suplimentare obținute din modificările fiscale.
- 46% consideră că angajații din sectorul bugetar cu privilegii trebuie să fie primii care contribuie la creșterea veniturilor statului.
- 64% se tem cel mai mult de creșterea TVA de la 19% la 21%, care va afecta direct costul vieții.
- 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele taxe, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor.
„Românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate. Fără reducerea privilegiilor și o comunicare clară a destinației banilor publici, orice impozitare suplimentară va întâlni neîncredere și rezistență.” – Cori Cimpoca, Fondatoare MKOR
Încrederea în instituții ajunge la un nivel minim istoric.
Încrederea în instituțiile politice este scăzută, la un scor mediu de 2,5 pe o scară de la 1 la 7. Aceasta este cea mai mică valoare înregistrată de MKOR de la începutul studiului „Consumer Sentiment” în 2023. Doar sistemul educațional (4,7) și sistemul sanitar (4,0) depășesc pragul de optimism.
Datele trimestriale arată un nivel minim istoric de încredere pentru toate instituțiile măsurate.
- Guvern: 54% acordă note 1-2; scor mediu 2,5
- Parlament: 60% acordă note 1-2; scor mediu 2,3
- Partide politice: 68% acordă note 1-2, nivel maxim de neîncredere, scor mediu 2,1
- Administrația locală: scor 3,4 – o diferență semnificativă față de Guvern, arătând importanța proximității
- Instituții de securitate și reglementare: Poliția (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) – credibilitate medie
- Piloni sociali: Școala (4,7), Sistemul sanitar (4,0) și Biserica (4,0) se mențin cu scoruri peste medie
Începeți cu propriile privilegii: Pasul zero înainte de orice taxă
Românii transmit un mesaj clar: abia după eliminarea risipei vor accepta noi taxe. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) consideră prioritare reducerea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii fiscale și a corupției (19%).
Angajații din sectorul privat susțin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu 11 puncte procentuale mai mult decât angajații din sectorul public (39%).
Griji legate de taxe: TVA și prețurile alimentelor în top
Principala îngrijorare a românilor este scumpirea coșului zilnic. Creșterea TVA de la 19% la 21% este cea mai problematică măsură, menționată de 64% dintre respondenți.
Eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază (42%) este un alt aspect ce generează îngrijorare majoră.
Măsuri care îngrijorează: Top 5
- 64% – TVA 21 % – impact direct asupra costurilor zilnice.
- 42% – Prețuri alimente – îngrijorare privind dispariția plafonărilor.
- 32% – Taxa pe tranzacții bancare – impact asupra plăților și economisirilor.
- 28% – Impozit pe proprietate – presiune pe persoanele cu active imobiliare dar cu resurse financiare limitate.
- 24% – Impozit progresiv pe venit – diferente majore între zonele rurale și urbane.
Adaptări la potențiale taxe
În contextul previziunilor privind un pachet fiscal inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri. Aceștia sunt orientați spre reducerea cheltuielilor și căutarea unor alternative mai ieftine.
- 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunuri și servicii.
- 49% vor reduce bugetul pentru vacanțe și divertisment (64% la manageri)
- 34% vor amâna achiziții mari.
- 34% vor economisi mai mult.
- 22% vor căuta locuri de muncă mai bine plătite.
- Doar 4% nu vor lua nicio măsură.
Metodologie: Datele provin din studiul MKOR Consumer Sentiment 2025. Eșantion: N=1250 respondenți adulți (18-65 ani). Reprezentativitate: mediu de rezidență, gen, vârstă. Metodă de colectare: Online, prin Panelul MKOR. Perioada de colectare: 20 – 22 iunie 2025. Eroare maximă: ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.
