Poluarea determină o reducere a duratei de viață cu aproape doi ani în rândul românilor, similar cu impactul resimțit de europeni în general, iar efectele sale depășesc problema ecologică, devenind o chestiune de sănătate publică și justiție socială. Avertismentul sever a fost exprimat de Alexander Tietz-Latza, director al International Longevity Alliance (ILA), prezent la Congresul Internațional de Longevitate desfășurat la Biblioteca Națională a României.
„Pierdem în medie doi ani de viață sănătoasă din cauza poluării. Nu doar durata vieții scade, ci și calitatea acesteia. Este o pierdere cuantificabilă și, în anumite cazuri, o formă de neglijență politică”, a declarat Tietz-Latza în fața cercetătorilor și specialiștilor participanți la eveniment.
Alexander Tietz-Latza, director al International Longevity Alliance (ILA), prezent la Congresul Internațional de Longevitate
Alexander Tietz-Latza a evidențiat că, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, expunerea la particulele fine din aer afectează în principal sistemul cardiovascular, favorizează inflamațiile cronice și accelerează procesul de îmbătrânire biologică.
„Poluarea nu reprezintă doar un pericol de mediu. Este un factor care accelerează îmbătrânirea. Iar dacă autoritățile nu intervin, trebuie să răspundă în fața cetățenilor”, a avertizat specialistul.
Este de semnalat, în acest sens, că Bucureștiul se află în topul celor mai aglomerate orașe din Europa, alături de alte șase metropole din România. VEZI DETALII AICI
„Ai dreptul să soliciți măsuri concrete, nu doar promisiuni”
Tietz-Latza a menționat că statele pot fi trase la răspundere pentru lipsa măsurilor în protejarea sănătății publice. În unele țări, organizațiile medicale și cele civile au început să discute despre acțiuni juridice colective pentru a determina guvernele să respecte limitele de poluare stabilite de Uniunea Europeană.
„Este o responsabilitate democratică. Dacă poluarea te îmbolnăvește mai devreme și îți reduce durata de viață sănătoasă, ai dreptul să ceri intervenții concrete, nu doar promisiuni”, a afirmat el.
Alexander Tietz-Latza, director al International Longevity Alliance (ILA), prezent la Congresul Internațional de Longevitate
Directorul ILA a subliniat că longevitatea sănătoasă nu depinde exclusiv de evoluțiile medicale, ci și de decizii politice corecte: reducerea poluării aerului, controlul alimentelor ultraprocesate, accesul la screening și programe preventive.
„Cercetările pot evidenția cauzele, însă doar politicile pot modifica rezultatele. Longevitatea trebuie să devină o prioritate publică, nu o temă rezervată elitelor”, a afirmat Tietz-Latza.
Congresul Internațional de Longevitate a reunit zece experți internaționali din SUA, Marea Britanie, Suedia, Israel și Germania. Evenimentul a abordat teme precum evaluarea vârstei biologice, reprogramarea celulară și strategiile pentru prelungirea perioadei de viață sănătoasă a populației.
„La final, fiecare decizie politică are și consecințe biologice. Durata de viață și sănătatea pe termen lung depind nu doar de medicină, ci și de curajul de a implementa știința în viața cotidiană”, a concluzionat Tietz-Latza.
Cercetătoarea româncă din Londra: „Alimentația sănătoasă, activitatea fizică și odihna sunt cruciale”
Georgiana Luisa Bâcă, cercetătoare postdoctorală la unul dintre cele mai respectate centre de cardiologie din Europa, Barts Heart Center din Londra, a participat la Longevity Expo Forum Fest, primul târg internațional dedicat științei longevității, organizat în București.
În fața unui public format din medici, cercetători și specialiști, Bâcă a abordat tema care o definește profesional: modul în care îmbătrânirea afectează inima și măsurile preventive pentru bolile cardiace. (Material integral AICI)
„Două persoane de 70 de ani pot avea aspect complet diferit”
La Congresul Internațional de Longevitate, mesajul său a fost clar. Cercetătoarea afirmă că procesul de îmbătrânire a inimii diferă de la o persoană la alta, iar medicina trebuie să țină cont de aceste variații.
„Am învățat în Marea Britanie și SUA că îmbătrânirea poate fi influențată. Cauza multor afecțiuni cardiace — infarct, fibrilații, alte probleme – constă în procesul natural de îmbătrânire. Fiecare îmbătrânește diferit. Două persoane de 70 de ani pot arăta complet diferit pentru că și factorii de risc diferă. Medicina trebuie să recunoască aceste particularități”, a explicat cercetătoarea.
Sursă foto: Colaj Gândul
SUGESTIA AUTORULUI:
- De la Pitești la Londra: Povestea cercetătoarei române care revoluționează știința longevității. „Alimentația sănătoasă, activitatea fizică și odihna sunt esențiale”
- De ce ÎMBĂTRÂNIM și cum să prevenim procesul? Provocarea „Tinerete vs. Bătrânețe”, concurs lansat de Fundația Dan Voiculescu
- Locul neștiut din România unde se trăiește ca în „ZONELE ALBASTRE” din Japonia, Grecia și Italia. Secretele satului cu cei mai longevivi locuitori
- Un cercetător român de la Oxford contestă avertismentul lui Trump despre paracetamol: „Este ridicol să demontăm astfel de afirmații…”
